| | Festivalul Turda Fest |
| | Festivalul Turda Fest |
| | Festivalul Turda Fest |
| | Festivalul Turda Fest |
| | Festivalul Turda Fest |
| | Festivalul Turda Fest |
| | Chimir cu mărgele |
| | Cămaşă bărbătească - detaliu mânecă |
| | Interior gospodărie - ceramică tradiţională |
| | Detaliu turn - biserica de lemn din Aghireşu, jud. Cluj |
| | Cămaşă bărbătească - detaliu mânecă |
| | Turnul bisericii de lemn din Ticu Colonie, jud. Cluj |
| | Turn-poartă, Căşiel, jud. Cluj |
| | Detaliu fereastră - biserica de lemn din Osoi, jud. Cluj |
| | Catrinţă |
| | Costum popular femeiesc din satul Mărişel |
| | Console - biserica de lemn din Osoi, jud. Cluj |
| | Festivalul Jocului de pe câmpie, Mociu muzică populară dans popular |
| | Muzicanţi, hora satului la Frata |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Festivalul Jocului de pe câmpie, Mociu |
| | Şură din satul Călăraşi |
| | Detaliu broderie - motiv decorativ |
| | Mâncare tradiţională |
| | Biserica de lemn din Calna, portic |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Detaliu broderie |
| | Detaliu broderie - motiv decorativ |
| | Costum popular femeiesc - detaliu broderie |
| | Casă ţărănească din satul Călăraşi |
| | Cămaşă bărbătească - detaliu mânecă |
| | Cizme |
| | Pieptar - motive decorative |
| | Interior gospodărie - ceramică tradiţională |
| | Detaliu - pieptar femeiesc |
| | Cămăşi |
| | Costum popular femeiesc din satul Ceaba |
| | Detaliu stâlp, biserica de lemn din Calna, jud. Cluj |
| | Mâncare tradiţională |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Spectacol folcloric la Nicula |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Biserica de lemn din Ciucea, jud. Cluj Biserica de lemn a fost construită de către comunitatea românească.Planimetria se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Turtă dulce |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Festivalul Jocului de pe câmpie, Mociu |
| | Detaliu mânecă - cămaşă bărbătească |
| | Cămaşă femeiască - detaliu mânecă |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Cămaşă şi pieptar bărbătesc |
| | Costum popular femeiesc din satul Luna |
| | Biserica de lemn din Ciubăncuţa, jud. Cluj Biserica de lemn a fost construită de către comunitatea românească.Planimetria se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. |
| | Gospodărie ţărănească din satul Sic |
| | Pieptar femeiesc |
| | Detaliu console - biserica de lemn din Calna, jud. Cluj |
| | Consolă - biserica de lemn din Chidea, jud. Cluj |
| | Costum popular femeiesc din satul Luna |
| | Detaliu portal, biserica de lemn din Gârbău Dejului, jud. Cluj |
| | Catrinţă |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Cămaşă femeiască |
| | Şezătoare la Frata |
| | Turnul bisericii de lemn din Dâncu, jud. Cluj |
| | Ie - detaliu mânecă |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Turnul bisericii de lemn din Sălişca, jud. Cluj |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Cămaşă bărbătească - detaliu mânecă |
| | Detaliu pieptar - motive decorative |
| | Interior gospodărie - ceramică tradiţională |
| | Detaliu motiv decorativ, brodat cu fir metalic |
| | Costum popular bărbătesc din satul Răchiţele |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca folclor |
| | Poale - detaliu broderie |
| | Cămaşă bărbătească |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Pictură interioară - biserica de lemn din Dângău Mic, jud. Cluj |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Cunună |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Ie |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Cămaşă femeiască - detaliu mânecă |
| | Detaliu broderie |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Biserica de lemn din Dângău Mare, jud. Cluj Planimetria construcţiei se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Pieptar femeiesc |
| | Ie - detaliu mânecă |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Detaliu fereastră - biserica de lemn din Ciubăncuţa, jud. Cluj |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Detaliu stâlp, biserica de lemn din Ticu Colonie, jud. Cluj |
| | Detaliu fereastră - biserica de lemn din Ciucea, jud. Cluj |
| | Ie - detaliu broderie |
| | Catrinţă - detaliu broderie |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Biserica de lemn din Aghireşu, jud. Cluj Biserica de lemn a fost construită de către comunitatea românească.Planimetria se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Costum popular bărbătesc |
| | Biserica de lemn din Agârbiciu, jud. Cluj Planimetria bisericii se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Muzeul etnografic din Tritenii de Jos |
| | Biserica de lemn din Ciubăncuţa, jud. Cluj |
| | Detaliu turn - biserica de lemn din Sălişca, jud. Cluj |
| | Costume populare din satul Răchiţele |
| | Mâncare tradiţională |
| | Detaliu consolă - biserica de lemn din Stolna, jud. Cluj |
| | Parada costumelor populare, hora satului la Frata |
| | Detaliu fereastră - biserica de lemn din Osoi, jud. Cluj |
| | Ie - detaliu mânecă |
| | Clop de mire din satul Viştea |
| | Biserica de lemn din Stolna, jud. Cluj Biserica de lemn a fost construită de către comunitatea românească.Planimetria se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Cămaşă bărbătească - detaliu mânecă |
| | Pieptar bărbătesc |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Detaliu - pieptar femeiesc |
| | Interior gospodărie - ceramică tradiţională |
| | Detaliu motiv decorativ, brodat cu fir metalic |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Obiect de podoabă din mărgele |
| | Biserica de lemn din Calna, jud. Cluj Planimetria bisericii se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Costum popular femeiesc din satul Rogojel |
| | Porticul bisericii de lemn din Calna, jud. Cluj |
| | Interior gospodărie - ceramică tradiţională |
| | Cămaşă bărbătească - detaliu mânecă |
| | Biserica de lemn din Finişel, jud. Cluj Planimetria bisericii se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Ie - detaliu broderie |
| | Detaliu broderie |
| | Cruce - biserica de lemn din Stolna, jud. Cluj |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Traistă şi cămaşă bărbătească |
| | Costume populare din satul Mărişel |
| | Costume populare femeieşti din satul Tritenii de Jos |
| | Cămaşă femeiască - detaliu mânecă |
| | Casă ţărănească din satul Aghireşu |
| | Biserica de lemn din Sălişca, jud. Cluj Biserica de lemn a fost construită de către comunitatea românească.Planimetria se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Detaliu portic - biserica de lemn din Stolna, jud. Cluj |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Biserica de lemn din Sânpaul, jud. Cluj Biserica de lemn a fost construită de către comunitatea românească.Planimetria se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Biserica de lemn din Dângău Mare, jud. Cluj Planimetria bisericii se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Interior gospodărie ţărănească |
| | Cămaşă bărbătească |
| | Detaliu - pieptar femeiesc |
| | Detaliu turn - biserica de lemn din Chidea, jud. Cluj Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Parada costumelor populare, hora satului la Frata |
| | Costum popular femeiesc din satul Viştea |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Detaliu broderie - motiv decorativ |
| | Casă ţărănească din satul Ciurila |
| | Cămaşă femeiască - detaliu mânecă |
| | Casă ţărănească din satul Călăraşi |
| | Interior gospodărie - ceramică tradiţională |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Parada costumelor populare, hora satului la Frata |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Cămaşă femeiască - detaliu guler |
| | Tutun la uscat |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Cruce sculptată - biserica de lemn din Rogoz, jud. Maramureş |
| | Ceramică tradiţională, muzeul etnografic din Tritenii de Jos |
| | Casă ţărănească din satul Călăraşi casă |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Costum popular femeiesc din satul Răchiţele |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Chimir |
| | Pieptar femeiesc |
| | Costume populare femeieşti din satul Răchiţele |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Turnul bisericii de lemn din Gârbău Dejului, jud. Cluj |
| | Biserica de lemn din Calna, portic |
| | Pictură interioară - biserica de lemn din Agârbiciu, jud. Cluj |
| | Detaliu broderie |
| | Cămaşă femeiască |
| | Suman |
| | Detaliu obiect de podoabă din mărgele |
| | Gospodărie ţărănească din satul Sic |
| | Festivalul Jocului Fecioresc din Transilvania |
| | Chimir cu mărgele - detaliu |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |
| | Costum popular femeiesc din satul Sic |
| | Port popular din satul Viştea |
| | Cămaşă femeiască |
| | Biserica de lemn din Aghireşu-Fabrici, jud. Cluj Biserica de lemn a fost construită de către comunitatea românească.Planimetria se dezvoltă pe o axă longitudinală, de la est la vest înşirându-se cele trei încăperi specifice ritului răsăritean: absida, naosul şi pronaosul. Biserica este construită din cununi de bârne, aşezate pe un soclu de piatră, dispuse orizontal, îmbinate la capete. Clopotniţa este inclusă în corpul bisericii, pe partea vestică. |
| | Cămaşă femeiască - detaliu mânecă |
| | Festivalul culturii şi tradiţiilor populare "Serbările Transilvane", Cluj-Napoca |