 |  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand)
Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre interiorul oraşului. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval, ridicat în secolele 15, străjuia principala poartă de est a cetăţii Clujului. Turnul-poartă s-a aflat în administrarea breslei dogarilor. A fost demolat în anul 1872. Vedere dinspre interiorul oraşului. |
|  | Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand)
Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre exteriorul oraşului. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand)
Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre exteriorul oraşului. Fotografie realizată după o gravură cu autor neidentificat. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand)
Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre interiorul oraşului. |
|  | Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval, ridicat în secolele 15, străjuia principala poartă de est a cetăţii Clujului. Turnul-poartă s-a aflat în administrarea breslei dogarilor. A fost demolat în anul 1872. Vedere dinspre interiorul oraşului. Gravură de secol 19. |
|  | Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval, ridicat în secolele 15, străjuia principala poartă de est a cetăţii Clujului. Turnul-poartă s-a aflat în administrarea breslei dogarilor. A fost demolat în anul 1872. Vedere dinspre interiorul oraşului. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand)
Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre exteriorul oraşului. |
|  | Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval, ridicat în secolele 15, străjuia principala poartă de est a cetăţii Clujului. Turnul-poartă s-a aflat în administrarea breslei dogarilor. A fost demolat în anul 1872. Vedere dinspre interiorul oraşului. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa)
Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) şi parte din zidul de apărare a cetăţii (secolele 15-16). |
|  | Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand)
Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre interiorul oraşului. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. |
|  | Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. În plan secund, Biserica Reformată-Calvină sau Biserica Reformată Centrală (strada Mihail Kogălniceanu), unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania construită între anii 1486-1510. |
|  | Turnul Aurarilor (strada Emil Isac)
Turnul Aurarilor, aflat la intersecţia străzii Emil Isac cu Canalul Morii. A fost ridicat în secolul 16 şi demolat la 1858. Fotografie realizată după un desen apărut în Kolozsvár története világosító rajzai. I-II. fuzet. Budapest, 1870-1888. |
|  | Bastionul Lăcătuşilor (strada Tipografiei)
Bastionul Lăcătuşilor(strada Tipografiei). Edificiul a fost construit în anul 1574 în cadrul celei de-a doua incinte medievale de apărare a oraşului. La sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20 a fost folosit de pompieri pentru supravegherea oraşului, de aici provenind şi numele uzual: Turnul Pompierilor. După ce a încetat a mai fi folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a găzduit Muzeul Pompierilor. |
|  | Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa)
Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) şi parte din zidul de apărare a cetăţii (secolele 15-16). |
|  | Piaţa Unirii. Bastionul din prima incintă a cetăţii.
Piaţa Unirii. Bastionul din prima incintă a cetăţii, ulterior închisoare şi depozit de alimente. |
|  | Bulevardul 21 Decembrie 1989
Bulevardul 21 Decembrie 1989, vedere dinspre est. În partea dreaptă, Biserica Reformată-Calvină din Oraşul de Jos denumită şi Biserica Reformată cu două turnuri. A fost construită între anii 1829 - 1879, în stil clasicist, după planurile arhitectului Georg Winkler. Sfinţirea bisericii a avut loc la 12 octombrie 1851. În centrul imaginii, în plan îndepărtat, Turnul de Poartă (parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval) ridicat în secolele 15-16 şi care a fost demolat în anul 1872. |
|  | Bulevardul 21 Decembrie 1989
Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În plan apropiat, în partea stângă, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk). În plan îndepărtat, Turnul de Poartă (parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval) ridicat în secolele 15-16 şi care a fost demolat în anul 1872. |
