Lista subiecte

A-L M-Z

Fotografie

		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), iniţial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. Construită în secolul 15, casa în care s-a născut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), datează din perioada goticului târziu şi a Renaşterii.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre interiorul oraşului.
		Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval, ridicat în secolele 15, străjuia principala poartă de est a cetăţii Clujului. Turnul-poartă s-a aflat în administrarea breslei dogarilor. A fost demolat în anul 1872. Vedere dinspre interiorul oraşului.
		Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre interiorul oraşului.
		Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre interiorul oraşului.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Turnul Aurarilor (strada Emil Isac) Turnul Aurarilor, aflat la intersecţia străzii Emil Isac cu Canalul Morii. A fost ridicat în secolul 16 şi demolat la 1858. Fotografie realizată după un desen apărut în Kolozsvár története világosító rajzai. I-II. fuzet. Budapest, 1870-1888.
		Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval, ridicat în secolele 15, străjuia principala poartă de est a cetăţii Clujului. Turnul-poartă s-a aflat în administrarea breslei dogarilor. A fost demolat în anul 1872. Vedere dinspre interiorul oraşului. Gravură de secol 19.
		Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval, ridicat în secolele 15, străjuia principala poartă de est a cetăţii Clujului. Turnul-poartă s-a aflat în administrarea breslei dogarilor. A fost demolat în anul 1872. Vedere dinspre interiorul oraşului.
		Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Turnul-poartă din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval, ridicat în secolele 15, străjuia principala poartă de est a cetăţii Clujului. Turnul-poartă s-a aflat în administrarea breslei dogarilor. A fost demolat în anul 1872. Vedere dinspre interiorul oraşului.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre exteriorul oraşului. Fotografie realizată după o gravură cu autor neidentificat.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. În plan secund, Biserica Reformată-Calvină sau Biserica Reformată Centrală (strada Mihail Kogălniceanu), unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania construită între anii 1486-1510.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Bastionul Lăcătuşilor (strada Tipografiei) Bastionul Lăcătuşilor(strada Tipografiei). Edificiul a fost construit în anul 1574 în cadrul celei de-a doua incinte medievale de apărare a oraşului. La sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20 a fost folosit de pompieri pentru supravegherea oraşului, de aici provenind şi numele uzual: Turnul Pompierilor. După ce a încetat a mai fi folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a găzduit Muzeul Pompierilor.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord a oraşului şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre exteriorul oraşului.
		Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poartă din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte componentă a sistemului de fortificaţii ale oraşului Cluj, străjuia poarta de nord şi podurile peste Canalul Morii şi peste Someş. A fost demolat în 1872 – vedere dinspre exteriorul oraşului.
		Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) şi parte din zidul de apărare a cetăţii (secolele 15-16).
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) şi parte din zidul de apărare a cetăţii (secolele 15-16).
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
		Băile Someşeni Băile Someşeni, staţiune balneo-climaterică aflată în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca. La sfârşitul anilor 1880, cercetători maghiari au identificat efectele terapeutice excepţionale ale apelor termale din zonă. Băile Someşeni au fost, însă, organizate în staţiune în 1927 de către reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		Băile Someşeni Băile Someşeni, staţiune balneo-climaterică aflată în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca. La sfârşitul anilor 1880, cercetători maghiari au identificat efectele terapeutice excepţionale ale apelor termale din zonă. Băile Someşeni au fost, însă, organizate în staţiune în 1927 de către reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		Băile Someşeni Băile Someşeni, staţiune balneo-climaterică aflată în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca. La sfârşitul anilor 1880, cercetători maghiari au identificat efectele terapeutice excepţionale ale apelor termale din zonă. Băile Someşeni au fost, însă, organizate în staţiune în 1927 de către reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		Băile Someşeni Băile Someşeni, staţiune balneo-climaterică aflată în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca. La sfârşitul anilor 1880, cercetători maghiari au identificat efectele terapeutice excepţionale ale apelor termale din zonă. Băile Someşeni au fost, însă, organizate în staţiune în 1927 de către reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		Băile Someşeni Băile Someşeni, staţiune balneo-climaterică aflată în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca. La sfârşitul anilor 1880, cercetători maghiari au identificat efectele terapeutice excepţionale ale apelor termale din zonă. Băile Someşeni au fost, însă, organizate în staţiune în 1927 de către reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		Băile Someşeni Băile Someşeni, staţiune balneo-climaterică aflată în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca. La sfârşitul anilor 1880, cercetători maghiari au identificat efectele terapeutice excepţionale ale apelor termale din zonă. Băile Someşeni au fost, însă, organizate în staţiune în 1927 de către reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		Băile Someşeni Băile Someşeni, staţiune balneo-climaterică aflată în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca. La sfârşitul anilor 1880, cercetători maghiari au identificat efectele terapeutice excepţionale ale apelor termale din zonă. Băile Someşeni au fost, însă, organizate în staţiune în 1927 de către reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		Băile Someşeni Băile Someşeni, staţiune balneo-climaterică aflată în cartierul Someşeni al municipiului Cluj-Napoca. La sfârşitul anilor 1880, cercetători maghiari au identificat efectele terapeutice excepţionale ale apelor termale din zonă. Băile Someşeni au fost, însă, organizate în staţiune în 1927 de către reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica şi mânăstirea franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica şi mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserică a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Fotografie realizată după o carte poştală de început de secol 20.
		Portal baroc (Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care a străjuit intrarea în biserică până în anul 1899, an în care a fost mutat în faţa Bisericii Romano-Catolice Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Portalul, cu grupul statuar Sfântul Mihail, a fost realizat, în 1747, de Kőnig János la cererea bisericii catolice, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
		Biserica Reformată (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Reformată-Calvină din Oraşul de Jos denumită şi Biserica Reformată cu două turnuri (Bulevardul 21 Decembrie 1989). A fost construită între anii 1829 - 1879, în stil clasicist, după planurile arhitectului Georg Winkler.
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construită în stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul 15 şi care se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construcţiei au fost întocmite de meşterul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construită în stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul 15 şi care se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construcţiei au fost întocmite de meşterul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura vestică. În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care a străjuit intrarea în biserică până în anul 1899. Portalul, cu grupul statuar Sf. Mihail, a fost realizat de Kőnig János la cererea bisericii, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
		Biserica şi mânăstirea franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica şi mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserică a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele.
		Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu) Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu) a fost ridicată în deceniul 1920-1930. Detaliu din prima fază a construcţiei (1923-1926).
		Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu) Catedrala Ortodoxă din Cluj (Piaţa Avram Iancu) a fost ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura vestică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica şi mânăstirea franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica şi mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserică a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu din curtea interioară.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele. În imagine este surprinsă etapa construirii turnului în stil neogotic (1837 - 1860).
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care străjuieşte intrarea în biserică din anul 1899, an în care a fost adus din faţa Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Portalul, cu grupul statuar Sfântul Mihail, a fost realizat de Kőnig János la cererea bisericii catolice, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. În imagine este surprins, în contextul sistematizării pieţei centrale (1890), momentul demolării clădirilor ce înconjurau biserica şi pe care parohia le închiria ca spaţii comerciale.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura nordică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Amvonul baroc, construit între anii 1740-1750 de către meşterii Nachtigall Janos şi Schuchbauer Antal.
		Catedrala Greco-Catolică cu hramul Schimbarea la Faţă (Bulevardul Eroilor) Catedrala Greco-Catolică cu hramul Schimbarea la Faţă (Bulevardul Eroilor). Edificiul a fost ridicat în stil baroc în anii 1775-1779 de Ordinul Romano-Catolic al Fraţilor Minori Conventuali după planurile arhitectului Kitner Francisc. Biserica a fost donată Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1924 de către Sfântul Scaun, pentru a servi drept catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura nordică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László. În imagine, altarul principal datând din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László şi închinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura vestică. Poarta gotică, cu blazoanele împăratului Sigismund de Luxembourg (1419-1437), statuia Sfântului Mihail, patronul spiritual al bisericii şi al oraşului Cluj.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László. În imagine, altarul principal datând din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László şi închinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Amvonul baroc, construit între anii 1740-1750 de către meşterii Nachtigall Janos şi Schuchbauer Antal.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu. Vedere din curtea interioară a Colegiului reformat condus de eruditul maghiar Apáczai Csere János între anii 1655-1659 (azi curtea Liceului Teoretic Gheorghe Şincai). În plan frontal, latura vestică a Bisericii Reformate-Calvine (Biserica Reformată Centrală), unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania. Biserica a fost construită între anii 1486-1510.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. Detaliu din interior_zona altarului.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Greco-Catolică Învierea Domnului (strada Ioan Bob) Biserica Greco-Catolică Învierea Domnului (strada Ioan Bob) este prima biserică greco-catolică construită în Cluj şi cea mai veche biserică românească din oraş. Numele sub care este cunoscută biserica - Biserica Bob - provine de la cel al episcopului Bisericii Române Unite cu Roma, Ioan Bob (1782-1830), pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcaşul de cult, între anii 1801-1803.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu (Farkas utca). În plan frontal, Biserica Reformată-Calvină (Biserica Reformată Centrală). Unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania. Biserica a fost construită între anii 1486-1510. În partea dreaptă a imaginii, latura nordică a Colegiului reformat condus de eruditul maghiar Apáczai Csere János între anii 1655-1659.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică închinată Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László. Fotografie realizată după o carte poştală de început de secol 20.
		Biserica Romano-Catolică a Piariştilor (strada Universităţii) Biserica Piariştilor (strada Universităţii), iniţial Biserica Iezuiţilor, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi. În dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construită în stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul 15 şi care se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construcţiei au fost întocmite de meşterul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Greco-Catolică Învierea Domnului (strada Ioan Bob) Biserica Greco-Catolică Învierea Domnului (strada Ioan Bob) este prima biserică greco-catolică construită în Cluj şi cea mai veche biserică românească din oraş. Numele sub care este cunoscută biserica - Biserica Bob - provine de la cel al episcopului Bisericii Române Unite cu Roma, Ioan Bob (1782-1830), pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcaşul de cult, între anii 1801-1803.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele.
		Someşeni (cartier al municipiului Cluj-Napoca) Someşeni, cartier al municipiului Cluj-Napoca. Aşezarea este atestată documentar la 1280. Numele german al localităţii (menţionat pe harta lui Johannes Honterus) provine de la numele familiei nobiliare Mikola. Până în secolul 20 a fost o comună suburbană a municipiului Cluj.
		Someşeni (cartier al municipiului Cluj-Napoca) Someşeni, cartier al municipiului Cluj-Napoca. Aşezarea este atestată documentar la 1280. Numele german al localităţii (menţionat pe harta lui Johannes Honterus) provine de la numele familiei nobiliare Mikola. Până în secolul 20 a fost o comună suburbană a municipiului Cluj. În plan îndepărtat, Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (secol 16).
		Someşeni (cartier al municipiului Cluj-Napoca) Someşeni, cartier al municipiului Cluj-Napoca. Aşezarea este atestată documentar la 1280. Numele german al localităţii (menţionat pe harta lui Johannes Honterus) provine de la numele familiei nobiliare Mikola. Până în secolul 20 a fost o comună suburbană a municipiului Cluj.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Restaurantul Universităţii de Medicină şi Farmacie (strada Victor Babeş) Restaurantul Universităţii de Medicină şi Farmacie (strada Victor Babeş). Iniţial Căminul studenţesc Victor Babeş, sediul Societăţii Studenţilor la Medicină din Cluj (1919).
		Facultatea de Litere (strada Horea) Facultatea de Litere (strada Horea). Detaliu din interior. Capela fostului Liceu Romano-Catolic de fete Marianum.
		Casa Radio (strada Donath) Casa Radio (strada Donath), sediul teritorial al Societăţii Române de Radiodifuziune. Postul local emite începând cu 15 martie 1954.
		Institutul de Tehnologii Izotopice şi Moleculare (strada Donath) Institutul de Tehnologii Izotopice şi Moleculare (strada Donath). Imagine din faza de construcţie a clădirii (1929).
		Camera de Comerţ şi Industrie Cluj (strada Horea) Camera de Comerţ şi Industrie Cluj (strada Horea). Iniţial, Hotel Astoria, construit la începutul secolului 20.
		Institutul de Tehnologii Izotopice şi Moleculare (strada Donath) Institutul de Tehnologii Izotopice şi Moleculare (strada Donath). Imagine din faza de construcţie a clădirii (1929).
		Institutul de Credit şi Economii Economul (strada Regele Ferdinand) Institutul de Credit şi Economii Economul (strada Regele Ferdinand) sau Banca Economul, prima instituţie bancară românească din Cluj (1887-1948).
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construcţie.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construcţie.
		Facultatea de Litere (strada Horea) Facultatea de Litere (strada Horea). Detaliu din interior. Capela fostului Liceu Romano-Catolic de fete Marianum.
		Cluj-Napoca după bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine după bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Poartă renascentistă, Casa Filstich (Piaţa Unirii) Poartă renascentistă, Casa Filstich (Piaţa Unirii). Poarta prezintă însemnele heraldice ale familiei Filstich, una dintre cele mai respectate, mai influente şi mai bogate familii din breasla aurarilor din Cluj (secolele 16-18): un inorog însoţit de deviza "Virtutis comes invidia" (Virtutea este însoţită de invidie).
		Comandamentul Corpului 4 de Armată Transilvania (Piaţa Ştefan cel Mare) Comandamentul Corpului 4 de Armată Transilvania (Piaţa Ştefan cel Mare). Clădirea a adăpostit cazarma Sfântul Gheorghe construită între anii 1834-1837.
		Institutul de Speologie Emil Racoviţă (strada Clinicilor) Institutul de Speologie Emil Racoviţă (strada Clinicilor). Clădirea, cunoscută sub numele de casa Mikó, a aparţinut guvernatorului Transilvaniei, gróf Mikó Imre, gróf de Hidvég (1805–1876). Guvernatorul a donat clădirea Societăţii Muzeului Ardelean (Erdélyi Múzeum-Egyesület) care, la sfârşitul secolului 19, a pus bazele uneia dintre cele mai valoroase colecţii de zoologie. La parterul clădirii funcţionează şi astăzi Muzeul de Zoologie.
		Cluj-Napoca după bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine după bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Hotel Biasini (strada Avram Iancu) Hotel Biasini (strada Avram Iancu). Clădirea în care funcţiona un han a fost cumpărată, în 1837, de Gaetano Biasini (1790-1847), care a tranformat-o într-unul din cele mai renumite hoteluri clujene de la sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20. Hotelul s-a închis în 1926.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construcţie.
		Cluj-Napoca după bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca. Stradă afectată de bombardamentele din 1944.
		Facultatea de Psihologie (strada Republicii) Facultatea de Psihologie (strada Republicii).
		Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea a fost construită după planurile arhitectului Lajos Pákey (1902). În stânga imaginii, plan îndepărtat, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai (strada Avram Iancu) Facultatea de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai (strada Avram Iancu), imagine din curtea interioară. În plan apropiat se vede o parte din zidul medieval al Clujului. În plan îndepărtat se văd turnurile Bisericii Sfântul Mihail şi ale Bisericii Piariste (în dreapta).
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), iniţial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. Construită în secolul 15, casa în care s-a născut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), datează din perioada goticului târziu şi a Renaşterii.
		Institutul Teologic Protestant (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Institutul Teologic Protestant (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea a fost construită la sfârşitul secolului 19 şi a adăpostit, din 15 septembrie 1895, Facultatea Teologică Evanghelico-Reformată a Eparhiei din Ardeal. În anul 1848 a luat fiinţă Institutul Teologic Protestant de Grad Universitar.
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), iniţial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. Construită în secolul 15, casa în care s-a născut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), datează din perioada goticului târziu şi a Renaşterii.
		Liceul Teoretic Mihai Eminescu (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Liceul Teoretic Mihai Eminescu (Bulevardul 21 Decembrie 1989). A fost înfiinţat în 1896 ca şi şcoală civilă maghiară de fete.
		Institutul de Tehnologii Izotopice şi Moleculare (strada Donath) Institutul de Tehnologii Izotopice şi Moleculare (strada Donath). Imagine din faza de construcţie a clădirii (1929).
		Gara Cluj Gara Cluj, construcţie inaugurată în anul 1870.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construcţie.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937, în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii Catedralei ortodoxe clujene. Pe locul în care a fost construit Colegiul Academic se afla, în secolul 19, primul teatru al oraşului.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construcţie.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construcţie.
		Facultatea de Construcţii (strada George Bariţiu) Facultatea de Construcţii (strada George Bariţiu). Clădirea a găzduit, la sfârşitul secolului 19, Muzeul Industriei (Ferenc József Iparmúzeum).
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), iniţial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. Construită în secolul 15, casa în care s-a născut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), datează din perioada goticului târziu şi a Renaşterii.
		Inspectoratul Şcolar Judeţean (strada Învăţătorului) Casa Învăţătorului (strada Învăţătorului) construită între anii 1902 şi 1903 pe baza planurilor realizate de arhitecţii Herczeg Zsigmond şi Baumgarten Sandor. În această clădire a funcţionat, iniţial, un cămin pentru elevii şcolii de învăţători şi pentru studenţii care erau copii de învăţători. În anii Primului Război Mondial în clădire a funcţionat un spital militar. După al Doilea Război Mondial aici a fost unul dintre sediile Facultăţii de Ştiinţe Economice, iar din 1990 al Inspectoratului Şcolar Cluj. Fotografie realizată după o carte poştală realizată în timpului Primului Război Mondial.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construcţie.
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), iniţial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. Construită în secolul 15, casa în care s-a născut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), datează din perioada goticului târziu şi a Renaşterii.
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), iniţial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. Construită în secolul 15, casa în care s-a născut regele Ungariei Matia Corvinul (1458-1490), datează din perioada goticului târziu şi a Renaşterii. În imagine, inaugurarea Muzeului Societăţii Carpatine care a funcţionat în Casa Matia din 1902 până în 1935.
		Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică (strada Arany Janos) Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică (strada Arany Janos). La 1900 clădirea adăpostea Şcoala Superioară de Stat pentru fete. În perioada interbelică aici a fost sediul primului liceu românesc de fete, Liceul Regina Maria.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construcţie.
		Casa Hintz (Piaţa Unirii) Casa Hintz (Piaţa Unirii - strada Regele Ferdinand) datează din perioada renascentistă adăpostind, din anul 1573, prima farmacie din Cluj. În a doua jumătate a secolului 19, casa şi farmacia au intrat în posesia familiei Hintz. Farmacia era cunoscută sub numele de farmacia Sfântul Gheorghe şi a funcţionat până în anul 1949. În prezent clădirea adăposteşte Colecţia de Istorie a Farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 în imediata apropiere a clădirii centrale a Universităţii Babeş-Bolyai, după proiectele arhitectului bucureştean George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construcţie.
		Primăria veche (Bulevardul Eroilor) Clădirea veche a Primăriei (Bulevardul Eroilor). Clădirea a fost construită în stil neorenascentist (1843-1845) după proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul clădirii se poate vedea vechea stemă a oraşului.
		Primăria veche (Bulevardul Eroilor) Clădirea veche a Primăriei (Bulevardul Eroilor). Clădirea a fost construită în stil neorenascentist (1843-1845) după proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul clădirii se poate vedea vechea stemă a oraşului. Fotografie realizată după o gravură de secol 19.
		Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea a fost ridicată în 1910 (după planurile lui Josef Huber) ca sediu pentru Camera de Comerţ şi Industrie.
		Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea a fost ridicată în 1910 (după planurile lui Josef Huber) ca sediu pentru Camera de Comerţ şi Industrie.
		Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea a fost ridicată în 1910 (după planurile lui Josef Huber) ca sediu pentru Camera de Comerţ şi Industrie.
		Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea a fost ridicată în 1910 (după planurile lui Josef Huber) ca sediu pentru Camera de Comerţ şi Industrie.
		Grupul Şcolar de Protecţia Mediului (strada Horea) Grupul Şcolar de Protecţia Mediului (strada Horea). Clădirea datează de la sfârşitul secolului 19 fiind amplasată în spatele Bisericii Reformate III şi a servit, iniţial, ca şi cămin sau "casă a iubirii" (szeretház) pentru copiii pastorilor şi învăţătorilor reformaţi. Instituţia a fost inaugurată în 1899.
		Liceul Teoretic Báthory István (strada Mihail Kogălniceanu) Liceul Teoretic Báthory István (strada Mihail Kogălniceanu), fostul Colegiu iezuit (fondat în 1579 de principele Ştefan Báthory). Începând cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o instituţie universtară cu facultăţi de drept şi de medicină. Clădirea actuală a liceului a fost construită între anii 1817 şi 1821, după proiectele inginerului Friedrich Thallinger. În plan îndepărtat, clădirea Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piariştilor (1773), construită în stil baroc.
		Liceul Academic Piarist (desen 1782) Liceul Academic Piarist (astăzi Liceul Teoretic Báthory István). Desen realizat la 1782 de inginerul Friedrich Thallinger, directorul Aedilis Directio din Transilvania. După planurile sale a fost construită clădirea actuală a liceului (1817-1821).
		Liceul Teoretic Apáczai Csere János (strada I.C. Brătianu) Liceul Teoretic Apáczai Csere János (strada I.C. Brătianu). Edificiul a găzduit, începând cu 8 ianuarie 1927, Gimnaziul reformat de fete.
		Şcoala Specială nr. 1 (strada George Coşbuc) Şcoala Specială nr. 1 (strada George Coşbuc). Infiinţarea ei este atestată in anul 1929 sub denumirea Şcoala pentru copii cu boli mintale, cuprinzand in anul scolar 1929 - 1930 un numar de 85 elevi dintr-un areal foarte intins, din Chisinau si chiar Budapesta. Iniţial, la începutul secolului 20, clădirea a adăpostit o şcoală de fete aflată sub patronajul călugăriţelor din ordinul catolic Notre-Dame. Clădirea se află în imediata apropiere a Bisericii Reformate din Mănăştur.
		Colegiul Naţional Emil Racoviţă (strada Mihail Kogălniceanu) Colegiul Naţional Emil Racoviţă (strada Mihail Kogălniceanu).
		Liceul Teoretic Gheorghe Şincai (strada Avram Iancu) Liceul Teoretic Gheorghe Şincai (strada Avram Iancu). Clădirea a fost construită în anul 1902.
		Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia) Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). În imagine, podul de fier peste râul Someş (Podul Garibaldi). Fotografie după o pictură în ulei (autor neidentificat).
		Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Hartă militară (1717) Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia), reprezentare cartografică (1717). Planul indică sistemul de fortificaţii construit între anii 1714 şi 1724 pe Dealul Cetăţuia (arhitect Giovanni Visconti). Harta a fost publicată în Kolozsvár története világosító rajzai, Buda, 1870.
		Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Hartă (1770). Dealul Cetăţuia, reprezentare cartografică (1770). Harta reprezintă sistemul de fortificaţii construit între anii 1714 şi 1724 pe Dealul Cetăţuia (arhitect Giovanni Visconti). Harta a fost publicată în Kolozsvár története világosító rajzai, Buda, 1870.
		Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Cazarma austriacă. Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Între anii 1715 şi 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortificaţie cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului dar a fost folosită ulterior şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848.
		Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia) Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Între anii 1715 şi 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortificaţie cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului dar a fost folosită ulterior şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. După al doilea Război Mondial, dealul a devenit un loc de promenadă preferat de clujeni. În imagine, ansamblu de locuinţe.
		Grădina şi restaurantul Nagy Gábor (Dealul Cetăţuia) Grădina şi restaurantul Nagy Gábor (Dealul Cetăţuia).
		Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia) Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Între anii 1715 şi 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortificaţie cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului dar a fost folosită ulterior şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. După al doilea Război Mondial, dealul a devenit un loc de promenadă preferat de clujeni. În imagine, ansamblu de locuinţe.
		Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia) Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). În imagine, podul de fier peste râul Someş (Podul Garibaldi).
		Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia) Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Între anii 1715 şi 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortificaţie cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului dar a fost folosită ulterior şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848.
		Desen (1782) Desen întocmit de Johannes Feher la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1778) Desen întocmit de contele Ignatius Kornis de Göntz-Ruszka la 1778 [Convictus Nobilium].
		Desen (1778) Desen întocmit de contele Joannes Mikes de Zabola la 1778 [Convictus Nobilium].
		Desen (1782) Desen întocmit de Jo[hannis] Bőgúsi la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1778) Desen întocmit de Ladislaus Zambler la 1778 [Convictus Nobilium].
		Desen (secolul 18) Desen întocmit de Antonius Santa la sfârşitul secolului 18 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1778) Desen întocmit de baronul Joseph [József Ignácz] Bornemisza de Kászon la 1778 [Convictus Nobilium].
		Desen (1782) Desen întocmit de Ladislaus Kozma la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1782) Desen întocmit de Ant[onius] Keseru la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1782) Desen întocmit de Andreas Kováts [Kovács] la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1778) Desen întocmit de Franciscus Nyulas la 1778 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1782) Desen întocmit de Ladislaus Imets [Imecs] la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (secolul 18) Desen întocmit de Josephus Ver la sfârşitul secolului 18 [Liceul Academic Piarist].
		Fabrica de tutun (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Fabrica de tutun (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea, ridicată, în anul 1860, pe terenul fostelor grădini ale baronilor Josika, a găzduit, pentru un secol, fabrica de tutun a oraşului. În anul 1962, în clădire a funcţionat Fabrica de Tricotaje Someşul, unitate industrială emblematică a oraşului Cluj-Napoca. Construcţia a fost demolată în anul 2007.
		Fabrica de tutun (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Fabrica de tutun (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea, ridicată, în anul 1860, pe terenul fostelor grădini ale baronilor Josika, a găzduit, pentru un secol, fabrica de tutun a oraşului. În anul 1962, în clădire a funcţionat Fabrica de Tricotaje Someşul, unitate industrială emblematică a oraşului Cluj-Napoca. Construcţia a fost demolată în anul 2007.
		Gara Cluj Gara Cluj. Inaugurarea liniei de cale ferată Oradea-Cluj la 7 septembrie 1870. Fotografie realizată după o gravură de secol 19.
		Gara Cluj Gara Cluj, construcţie inaugurată în anul 1870.
		Gara Cluj Gara Cluj, construcţie inaugurată în anul 1870.
		Planul cetăţii Cluj (secolul 18) Planul cetăţii Cluj (secolul 18).
		Planul zonei centrale a oraşului Cluj (secolul 18) Planul zonei centrale a oraşului Cluj (secolul 18).
		Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Hartă militară (1718) Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia), reprezentare cartografică. Hartă militară (fragment) întocmită la 1718. Harta reprezintă sistemul de fortificaţii construit între anii 1714 şi 1724 pe Dealul Cetăţuia (arhitect Giovanni Visconti). Harta a fost publicată în Jakab Elek Kolozsvár története, I–III. köt., Budapest, 1870–1888.
		Sinagoga neologă (strada Horea) Sinagoga neologă, latura estică. (strada Horea). Construită, în stil maur, între 1886 şi 1887, după planurile inginerului feroviar clujean Hegner Isidor.
		Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului) Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserica franciscană (construită între anii 1260-1290) a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu din curtea interioară.
		Statuia Fecioarei Maria (strada Universităţii) Statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), amplasată iniţial în faţa Bisericii Romano-Catolice a Piariştilor (strada Universităţii). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis, în anul 1744, la finele ultimei mari epidemii de ciumă. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia Sfântului Gheorghe (omorând balaurul) Statuia Sfântul Gheorghe (omorând balaurul), o copie a Statuii Sfântul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizată în anul 1904 de Kalman Lux (1880-1961). Statuia a fost amplasată, în jurul anului 1900, în Piaţa Sfântul Gheorghe (Piaţa Lucian Blaga). În anul 1960 a fost mutată în faţa Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kogălniceanu).
		Obeliscul Karolina (Piaţa Unirii) Obeliscul Karolina în Piaţa Unirii (înainte de 1898). Este cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţă a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului unde se află şi în prezent.
		Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 1902) Grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în faţa căreia sunt plasate alte 4 statui (de la stânga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timiş; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei şi Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 1902) Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903). Momentul finalizării soclului pentru grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Proiectul, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Cluj, a fost realizat de arhitectul Pákey Lajos.
		Lespede sculptată şi inscripţionată (1581) Lespede cu blazonul principelui Transilvaniei, I. György Rákóczi (1630-1648). Inscripţia aminteşte de lucrările de reconstrucţie a zidurilor cetăţii Cluj desfăşurate în anul 1641. Lespedea se află în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj.
		Lespede sculptată şi inscripţionată (1581) Lespede cu blazonul principelui Transilvaniei, Báthory Kristóf (1575-1581). Inscripţia aminteşte de lucrările de reconstrucţie a zidurilor cetăţii Cluj desfăşurate în anul 1581. Lespedea se află în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj.
		Obeliscul Karolina (Piaţa Unirii) Obeliscul Karolina în Piaţa Unirii (înainte de 1898). Este cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţa a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului.
		Demolarea vechii mori de apă din strada Morii (strada Gheorghe Bariţiu) Demolarea vechii mori de apă din strada Morii (strada Gheorghe Bariţiu).
		Demolarea vechii mori de apă din strada Morii (strada Gheorghe Bariţiu) Demolarea vechii mori de apă din strada Morii (strada Gheorghe Bariţiu).
		Palatul Poştei (strada Regele Ferdinand) Palatul Poştei (strada Rgele Ferdinand). Clădirea a fost construită în anul 1898 după planurile arhitectului maghiar Ray Rezső Vilmos.
		Palatul Bánffy (Piaţa Unirii) Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Palatul Elian (strada Horea) Palatul Elian (strada Horea), construit în 1891 în stil Secession.
		Palatul Jósika (Piaţa Unirii) Palatul Jósika (Piaţa Unirii). Fostă reşedinţă clujeană a principilor Transilvaniei (secolul 16), Palatul Jósika a fost refăcut, în stil neoclasicist şi supraînălţat la mijlocul secolului 19 de către guvernatorul provinciei, János Jósika. De-a lungul timpului clădirea a adăpostit Cazinoul maghiar din Cluj, Tabla Regească (1880-1902), Palatul de Justiţie, Curtea de Apel şi Biblioteca Facultăţii de Medicină.
		Palatul Teleki (strada Mihail Kogălniceanu) Palatul Teleki (strada Mihail Kogălniceanu), construit între 1790-1795, după planurile arhitectului Joseph Leder. Aparţine barocului târziu, cu unele elemente de clasicism.
		Palatul Bánffy (Piaţa Unirii) Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Palatul Elian (strada Horea) Palatul Elian (strada Horea), construit în 1891 în stil Secession. În dreapta, în plan secund, Palatul Széki (strada Regele Ferdinand), clădire neogotică, ridicată pe malul râului Someşul Mic, în anul 1893, de farmacistul şi profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922).
		Palatul Bánffy (Piaţa Unirii) Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Palatul Reduta (strada Memorandumului) Palatul Reduta (strada Memorandumului), cea mai importantă clădire publică clujeană în secolul 19. Din 1959, Palatul Reduta adăposteşte Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
		Palatul Bánffy (Piaţa Unirii) Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Palatul Reduta (strada Memorandumului) Palatul Reduta (strada Memorandumului), cea mai importantă clădire publică clujeană în secolul 19. În anul 1865, Dieta Transilvaniei reunită în sala mare a Palatului Reduta a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria. În imagine, manifestarea organizată cu acest prilej. Din 1959, Palatul Reduta adăposteşte Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
		Palatul Toldalagi-Korda (strada I.C. Brătianu) Palatul Toldalagi -Korda (strada I.C. Brătianu). Edificiul a fost construit între anii 1801-1807 după planurile arhitectului italian Carlo Justi. Între anii 1919-1925 compozitorul Gheorghe Dima a locuit aici. Clădirea a găzduit o perioadă biblioteca Facultăţii de Matematică şi Informatică. În prezent, în clădire funcţionează Direcţia Generală Administrativă a Universitaţii Babeş-Bolyai.
		Palatul de Finanţe (Piaţa Avram Iancu) Palatul de Finanţe (Piaţa Avram Iancu). Clădirea a fost construită în 1880 după planurile arhitectului Friedrich Mätz.
		Palatul Bánffy (Piaţa Unirii) Palatul Bánffy (Piaţa Unirii), detaliu din curtea interioară. Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Parcul Central Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812.
		Parcul Central Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812.
		Cafe Restaurant Chios (Parcul Central) Cafe Restaurant Chios (Parcul Central). Edificiu construit în anii 1870 în cadrul amplului proces de amenajare a parcului central al oraşului, proces desfăşurat, timp de două decenii (1866 - 1886), sub patronajul Societăţii pentru Promenadă.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, latura estică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Detaliu. În imagine clădirile situate la intersecţia Pieţei Unirii cu strada Universităţii. Cele două construcţii au fost ridicate la începutul secolului 20 în stil Secession. Clădirea din dreapta imaginii a fost ridicată de Sebestyén Dávid între anii 1912-1913 după planurile arhitecţilor Kórmán Aladár şi Ullmann Gyula; imobilul dispunea de apartamente pentru închiriat. Parterul adăposteşte, de decenii, librăria Universităţii. Clădirea alăturată a fost ridicată de către Kolozsvári Takarékpénztár és Hitelbank[Banca de Credit şi Economii Cluj], astăzi clădirea sucursalei locale a Băncii Naţionale. În anul 1920 clădirea a adăpostit Erdélyi Szépmíves Céh [Breasla Artiştilor Plastici Ardeleni].
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul, vedere dinspre latura estică. Piaţa de alimente.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. În imagine, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România. Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În plan apropiat, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Fotografie realizată după o gravură de secol 19 (autor neidentificat).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. În centrul imaginii, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, latura vestică. Detaliu. Mijloc de transport urban.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere dinspre latura vestică. În stânga imaginii Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. În 1898, obeliscul a fost mutat în Piaţa Muzeului (Piaţa Karolina) unde se află până în prezent.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, latura estică. În plan îndepărtat, Palatul de Finanţe (construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz) şi parte a Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului (ridicat în 1887 ca sediu al Administraţiei Domeniilor Forestiere).
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu. Parcul Operei.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, colţul nord-estic. În stânga imaginii, detaliu arhitectonic aparţinând Catedralei Ortodoxe (ridicată în deceniul 1920-1930). În dreapta imaginii, pe colţ, Palatul Regionalei de Căi Ferate, iniţial, Palatul EMKE construit, în 1890-1891, de Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy György.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu - în imagine, casa aflată în centrul pieţei, demolată în 1960 cu ocazia reamenajării acesteia.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. În centrul imaginii, Palatul Bánffy. Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. În plan frontal, Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. În 1898, Obeliscul a fost mutat în Piaţa Muzeului unde se află în prezent.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. În stânga imaginii, plan îndepărtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. În plan frontal, pe colţ, Palatul Rhédey (Piaţa Unirii - strada Napoca), construit în stil eclectic la începutul secolului 16. În forma ei actuală, clădirea este opera arhitectului Lajos Pákey (secolul 18). În centrul imaginii, Palatul Jósika. Fostă reşedinţă clujeană a principilor Transilvaniei (secolul 16), Palatul Jósika a fost refăcut, în stil neoclasicist şi supraînălţat la mijlocul secolului 19 de către guvernatorul provinciei, János Jósika.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul sud-vestic. Gravură de secol 19 (autor neidentificat).
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Vedere aeriană. În imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) în construcţie (1963).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţie cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În imagine, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György) şi Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19). Fotografie realizată din turnul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul secOLULUI 20, parte a corso-ului clujean. În partea dreaptă a imaginii, clădirea veche a Primăriei construită în stil neorenascentist (1843-1845) după proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul clădirii se poate vedea vechea stemă a oraşului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. În dreapta imaginii, plan îndepărtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a funcţionat mai mult de o jumătate de secol o cafenea literară a oraşului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. Detaliu.
		Biserica franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu. Parcul Operei. În plan frontal clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga. Vedere din turnul Catedralei Ortodoxe.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu. Vedere dinspre strada Regele Ferdinand. În imagine, fragment din latura nordică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada Croitorilor.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Comerţ stradal.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Vedere aeriană de ansamblu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Detaliu.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, latura estică. În plan frontal, Palatul de Justiţie situat la intersecţia Pieţei Avram Iancu cu Calea Dorobanţilor. A fost construit în perioada 1898-1902, în stil eclectic, după planurile arhitectului Gyula Wagner. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric şi de arhitectură. În ea funcţionează Tribunalul şi Curtea de Apel Cluj.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În plan frontal, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891) şi Hotel Central, construit la începutul secolului 19) şi o parte a Palatului Banffy (construit, în stil baroc, între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann).
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul, latura de vest. Piaţa de alimente.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul, latura de vest. Piaţa de alimente.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, latura estică. În imagine, Palatul de Finanţe (construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz) şi parte a Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului (ridicat în 1887 ca sediu al Administraţiei Domeniilor Forestiere. După finalizarea lucrărilor de construcţie a Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca (1930), edificiul a fost donat de statul român Bisericii Ortodoxe Române).
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu
		Piaţa Lucian Blaga Piaţa Lucian Blaga. În plan îndepărtat, statuia Sfântul Gheorghe (omorând balaurul), o copie a statuii Sfântul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizată în anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). În anul 1960 stauia a fost mutată în faţa Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kogălniceanu).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. Târg de produse agricole.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere dinspre latura vestică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Detaliu.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică şi colţul laturii estice. În plan îndepărtat, stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, pe colţ, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891), construit la începutul secolului 19.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul sud-vestic. În imagine clădirile situate la intersecţia Pieţei Unirii cu strada Universităţii. Cele două construcţii au fost ridicate la începutul secolului 20 în stil Secession. Clădirea din dreapta imaginii a fost ridicată de Sebestyén Dávid între anii 1912-1913 după planurile arhitecţilor Kórmán Aladár şi Ullmann Gyula; imobilul dispunea de apartamente pentru închiriat. Parterul adăposteşte, de decenii, librăria Universităţii. Clădirea alăturată a fost ridicată de către Kolozsvári Takarékpénztár és Hitelbank [Banca de Credit şi Economii Cluj], astăzi clădirea sucursalei locale a Băncii Naţionale. În anul 1920 clădirea a adăpostit Erdélyi Szépmíves Céh [Breasla Artiştilor Plastici Ardeleni].
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Case din perioada renascentistă cu podul deschis. Reproducere fotografică realizată dupăo pictură semnată Sárdi István (1870).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul ofiţerilor sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial. În plan secund, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală.
		Piaţa Lucian Blaga Piaţa Lucian Blaga. În prim-plan, statuia Sfântul Gheorghe (omorând balaurul), o copie a statuii Sfântul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizată în anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). În anul 1960 stauia a fost mutată în faţa Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kogălniceanu).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţie cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În imagine, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György) şi Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19).
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu dinainte de reamenajarea, în 1960, a pieţei.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. Procesiune religioasă (25 iunie 1935).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere spre latura estică, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989 (Magyar utca - Kossuth Lajos-utca - Bulevardul Lenin). În stânga imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia (1872-1891) şi Palatul Banffy (construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În plan frontal, Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. În 1898, Obeliscul a fost mutat în Piaţa Muzeului unde se află în prezent.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. Detaliu_Palatul Wass, construit în secolul 17 şi modernizat în secolul 19. Clădirea prezintă o îmbinare de a stilurilor arhitecturale renascentiste, clasiciste şi rococo.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Fotografie după o pictură în ulei (autor necunoscut). Detaliu.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. În imagine este surprins, în contextul sistematizării pieţei centrale (1890), momentul demolării clădirilor ce înconjurau biserica şi pe care parohia le închiria ca spaţii comerciale.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere din turnul Hotelului Continental (Hotel New York). În stânga imaginii, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. În plan apropiat, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul realizată de sculptorul Marius Butunoiu în anul 1976. În plan secund, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică şi colţul laturii estice. În plan îndepărtat, stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, pe colţ, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia (1872-1891) şi Hotel Central, construit la începutul secolului 19.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu. Vânzător de castane.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. Gravură de secol 19 (autor neidentificat).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. Procesiune religioasă (25 iunie 1935).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. În stânga imaginii, parte a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail şi grupul statuar Matia Corvin.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere dinspre latura nord-vestică. În centrul imaginii, Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. În 1898, obeliscul a fost mutat în Piaţa Muzeului (Karolina tér) unde se află până în prezent.
		Palatul Rhédey (Piaţa Unirii) Palatul Rhédey (Piaţa Unirii - strada Napoca), construit în stil eclectic la începutul secolului 16. În forma ei actuală, clădirea este opera arhitectului Lajos Pákey (secolul 18). La sfârşitul secolului 18, palatul a găzduit o primă instituţie maghiară de teatru din oraşul Cluj. Pe frontispiciul imobilului (partea stângă) se găseste blazonul lui Rhédey şi semnul coroanei de nobil cu nouă perle vizibile, însemnul rangului de conte.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, latura estică.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada Croitorilor. În stânga jos, clădirea din capătul estic al pieţei construită în 1830 şi care a adăpostit sala de scrimă a oraşului. După 1867, la etajul clădirii, a fost amenajat Muzeul istoric "1848". După Primul Război Mondial, clădirea a găzduit Muzeul Etnografic Român. Clădirea a fost demolată în 1930 cu ocazia reamenajării pieţei.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-vestic. Vedere spre strada Memorandumului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În plan frontal Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891) construit la începutul secolului 19.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Vedere spre Bulevardul Eroilor. În centrul imaginii, parte a Obeliscului Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţa a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului.
		Piaţa Muzeului Piaţa Muzeului, vedere înspre Biserica Franciscană. Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere dinspre latura nordică, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, latura estică. În plan îndepărtat, Palatul de Finanţe (construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz) şi Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului (ridicat în 1887 ca sediu al Administraţiei Domeniilor Forestiere).
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. În imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963.
		Piaţa Muzeului Piaţa Muzeului, vedere înspre Biserica Franciscană proiectată în stil romanic târziu şi gotic şi construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. În faţa Bisericii, Obeliscul Karolina, ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţa a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. Detaliu_colţul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail. Zi de târg.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele. În imagine surprinsă etapa construirii turnului în stil neogotic (1837 - 1860).
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, latura sudică. Demonstraţie acrobatică.În dreapta imaginii, parte a clădirii Teatrului Naţional "Lucian Blaga".
		Piaţa Unirii. Palatul Bánffy Piaţa Unirii, latura estică. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă. În partea dreaptă, clădirile Statusului Romano-Catolic, construite "în oglindă", la sfârşitul secolului 19, în stil eclectic, după planurile arhitectului Alpár Ignatz.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În plan frontal, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19) şi Palatul Bánffy considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania (ridicat între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann). Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu - lucrări de reamenajare a pieţei (1930).
		Piaţa Ştefan cel Mare Piaţa Ştefan cel Mare. În plan îndepărtat, Cazarma Sfântul Gheorghe (azi Comandamentul Corpului 4 de Armată "Transilvania").
		Piaţa Unirii. Bastionul din prima incintă a cetăţii. Piaţa Unirii. Bastionul din prima incintă a cetăţii, ulterior închisoare şi depozit de alimente.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. În dreapta imaginii, plan îndepărtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a funcţionat mai mult de o jumătate de secol o cafenea literară a oraşului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sud-estică. Vedere spre Bulevardul Eroilor devenit, la începutul sec. 20, parte a corso-ului clujean o dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă. În partea dreaptă, clădirile Statusului Romano-Catolic, construite "în oglindă", la sfârşitul secolului 19, în stil eclectic, după planurile arhitectului Alpár Ignatz.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Vedere spre Bulevardul Eroilor. În centrul imaginii, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţa a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. Procesiune religioasă (25 iunie 1935).
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În plan frontal Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891) şi Hotel Central, construit la începutul secolului 19. În dreapta, Palatul Bánffy, considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. Vedere aeriană.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică şi colţul laturii estice. În plan îndepărtat, stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită între anii 1816-1829 după planurile Winkler György). Frontal, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891) şi Hotel Central, construit la începutul secolului 19.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. Agent de circulaţie.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În plan frontal, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. În imagine surprinsă activitatea de asfaltare a pieţei (1936).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică şi colţul laturii estice. În plan îndepărtat, stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, pe colţ, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891), construit la începutul secolului 19.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. Zi de târg.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul, latura de vest. Piaţa de alimente.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul, latura de vest. Piaţa de alimente.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. Procesiune religioasă (25 iunie 1935).
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada Croitorilor. Detaliu.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, latura estică. În imagine, Palatul de Finanţe (construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz) şi parte a Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului (ridicat în 1887 ca sediu al Administraţiei Domeniilor Forestiere. După finalizarea lucrărilor de construcţie a Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca (1930), edificiul a fost donat de statul român Bisericii Ortodoxe Române).
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu - în imagine, casa aflată în centrul pieţei, demolată în 1960 cu ocazia reamenajării acesteia.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada Croitorilor. În imagine, clădirea din capătul estic al pieţei construită în 1830 şi care a adăpostit sala de scrimă a oraşului. După 1867, la etajul clădirii, a fost amenajat Muzeul istoric "1848". După Primul Război Mondial, clădirea a găzduit Muzeul Etnografic Român. Clădirea a fost demolată în 1930 cu ocazia reamenajării pieţei.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada Croitorilor. Detaliu.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. Zi de târg.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. Detaliu_colţul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail.
		Piaţa Ştefan cel Mare Piaţa Ştefan cel Mare. Zi de târg.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada David Ferencz.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. În centrul imaginii, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În imagine Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail. În stânga imaginii Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul, latura de vest. Piaţa de alimente.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Vedere spre Bulevardul Eroilor. În centrul imaginii, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail. îN stânga imaginii, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Fotografie realizată după o gravură de secol 19 (autor neidentificat).
		Cluj-Napoca, planul oraşului Cluj-Napoca, planul oraşului (1735).
		Planul oraşului Cluj (secolul 18) Planul oraşului Cluj în secolul 18. Apud. Jakab Elek, Kolozsvár történetének világosító rajzai, I-II, Budapest, 1888.
		Cluj-Napoca, planul oraşului (1691) Cluj-Napoca, planul oraşului (1691) [apud Szabo T. Attila, Kolozsvár települése a XIX. század végéig, Kolozsvár, 1946, p.7]
		Râul Someşul Mic Cluj-Napoca, malul râului Someşul Mic. Detaliu.
		Presă de tipar (Tipografia Szent Bonaventura, 1906-1948) Presă de tipar de la începutul secolului 20. A aparţinut tipografiei Szent Bonaventura care a funcţionat în incinta mănăstirii franciscane din Piaţa Muzeului (1906-1948).
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situată sub Dealul Cetăţuia, pe malul râului Someşul Mic. În imagine, vechea moară de apă situată pe malul stâng al râului.
		Râul Someşul Mic Cluj-Napoca, malul râului Someşul Mic. Detaliu.
		Râul Someşul Mic Cluj-Napoca, malul râului Someşul Mic. Detaliu.
		Podul peste râul Someşul Mic (strada Regele Ferdinand) Podul peste râul Someşul Mic (strada Regele Ferdinand).
		Râul Someşul Mic Cluj-Napoca, malul râului Someşul Mic. Detaliu.
		Râul Someşul Mic (reprezentare cartografică; secolul 18) Râul Someşul Mic (reprezentare cartografică; secolul 18).
		Podul peste râul Someşul Mic (strada Regele Ferdinand) Podul peste râul Someşul Mic (strada Regele Ferdinand).
		Râul Someşul Mic Cluj-Napoca, malul râului Someşul Mic. Detaliu.
		Râul Someşul Mic Râul Someşul Mic. Barajul şi moara veche.
		Podul peste râul Someşul Mic (strada Regele Ferdinand) Podul peste râul Someşul Mic, vedere dinspre Piaţa Mihai Viteazul spre strada Horea. În plan îndepărtat Palatul Elian (construit în 1891 în stil Secession - Sezession, Art Deco, Jugendstil).
		Spitalul Militar de Urgenţă Dr. Constantin Papilian (strada Gen. Traian Moşoiu) Spitalul Militar de Urgenţă Dr. Constantin Papilian (strada Gen. Traian Moşoiu).
		Clinica Pediatrie I Axente Iancu (Calea Moţilor) Clinica Pediatrie I Axente Iancu (Calea Moţilor). Catedra Pediatrie a fost înfiinţată în anul 1919 de către profesorul Titu Gane, prin transformarea Clinicii Infantile în baza de învăţământ universitar şi postuniversitar. Fotografie realizată după o carte poştală din perioada interbelică.
		Clinica Medicală 1 (strada Clinicilor) Clinica Medicală 1 (strada Clinicilor). Iniţial, Spitalul Karolina (Karolina országos kórház). Clădirea a fost construită la sfârşitul secolului 19 (1888) după planurile arhitectului Hauszmann Alajos.
		Spitalul Clinic de Adulţi Cluj-Napoca (strada Constanţa) Spitalul Clinic de Adulţi Cluj-Napoca (strada Constanţa). La sfârşitul anilor 1930 clădirea a adăpostit Országos Társadalombiztosító Intézet [Institutul Naţional de Asigurări Sociale].
		Sanatoriul Dr. Cozmutza (Dealul Cetăţuia) Sanatoriul Dr. Cozmutza (Dealul Cetăţuia) construit în anul 1920.
		Strada Virgil Fulicea Strada Virgil Fulicea. În stânga imaginii, Casa Matia Corvin, iniţial Casa Stefan Kolb, unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj. Construită în secolul 15, casa în care s-a născut regele Ungariei Matia Corvinul (1458-1490), este unicul edificiu clujean datând din perioada goticului târziu şi a Renaşterii.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste râul Someşul Mic.
		Strada Napoca Strada Napoca. Detaliu.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu la intersecţia cu strada Baba Novac. În plan îndepărtat, parte a zidului de apărare a vechii cetăţi.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Strada Universităţii Strada Universităţii, latura estică. În plan îndepărtat, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. Detaliu.
		Strada Mamaia Strada Mamaia. Podul peste râul Someşul Mic.
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). În stânga imaginii, plan îndepărtat, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii).
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi. În dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Strada Horea Strada Horea. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi. În plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744, ca semn de recunoştinţă pentru ocrotirea adusă Clujului în perioada ultimei mari epidemii de ciumă. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În imagine, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György).
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand. Detaliu, clădirea băncii "Economul" (1886-1945), prima instituţie financiar-bancară românească din Cluj.
		Strada Petru Maior Strada Petru Maior.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului. În plan îndepărtat, turnul neogotic al Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Calea Dorobanţilor Calea Dorobanţilor la 1870.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În imagine, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György).
		Strada Regele Ferdinand Stada Regele Ferdinand.
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În stânga imaginii, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În plan frontal, clădirea Universităţii Babeş-Bolyai construită in anul 1872 pe locul in care a funcţionat Colegiul Iezuit din secolul 16. Monumentul din faţa celor două edificii este statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Republicii Strada Republicii. Detaliu. Bloc de locuinţe.
		Strada Napoca Strada Napoca, vedere dinspre Bulevardul Eroilor. În stânga imaginii, pe colţ, construcţia impozantă a Hotelului New York (ulterior, Hotel Continental), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a funcţionat mai mult de o jumătate de secol o cafenea literară a oraşului. În dreapta imaginii, colţul sudic al Palatului Rhédey, opera arhitectului Lajos Pákey (secolul 18). La sfârşitul secolului 18, palatul a găzduit o primă instituţie maghiară de teatru din oraşul Cluj.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Cluj-Napoca după bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine după bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului, latura sudică. În imagine, în plan secund, schela ridicată în jurul turnului neogotic al Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail, turn construit între anii 1837 şi 1860.
		Cluj-Napoca după bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine după bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În imagine, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. În partea stângă a imaginii, clădirea veche a Primăriei construită în stil neorenascentist (1843-1845) după proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul clădirii se poate vedea vechea stemă a oraşului.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menţionată în documentele medievale ca Platea Luporum (Uliţa Lupilor). În stânga imaginii, Palatul Teleki construit între 1790-1795 după planurile arhitectului Joseph Leder. Aparţine barocului târziu, cu unele elemente de clasicism. În plan îndepărtat, Biserica Reformată-Calvină construită între anii 1486-1510.
		Strada Universităţii Strada Universităţii la intersecţia cu strada Mihail Kogălnceanu. În imagine, plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). În spate, clădirea Convictus nobilium sau Casa Piariştilor care a servit drept internat pentru studenţii Colegiului Iezuit, apoi (din 1773) ai Colegiului Piarist din Cluj.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, vedere dinspre Piaţa Unirii.
		Strada Republicii Strada Republicii. Detaliu. Clădirea din imagine găzduieşte sediul filialei Cluj a Academiei Române.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului. În imagine surprinsă activitatea de asfaltare a străzii (1936).
		Strada Tipografiei Strada Tipografiei. În stânga imaginii, fragmente din zidul de apărare al vechii cetăţi.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menţionată în documentele medievale ca Platea Luporum (Uliţa Lupilor). În stânga imaginii, clădirea cu două etaje, Liceul Teoretic Báthory István, fostul Colegiu iezuit (fondat în 1579 de principele Ştefan Báthory). Începând cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o instituţie universtară cu facultate de drept şi de medicină. Clădirea actuală a liceului a fost construită între anii 1817 şi 1821, după proiectele inginerului Friedrich Thallinger. În continuare, clădirea Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piariştilor (1773), construită în stil baroc.
		Strada Avram Iancu Strada Avram Iancu. În plan frontal, sediul Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, clădire constrită la începutul secolului 20 (1910).
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Calea Dorobanţilor Calea Dorobanţilor la 1887.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. Zi de târg.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menţionată în documentele medievale ca Platea Luporum (Uliţa Lupilor). În dreapta imaginii, clădirea Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piariştilor (1773), construită în stil baroc. În continuare, Liceul Teoretic Báthory István, fostul Colegiu iezuit (fondat în 1579 de principele Ştefan Báthory). Începând cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o instituţie universtară cu facultate de drept şi de medicină. Clădirea actuală a liceului a fost construită între anii 1817 şi 1821, după proiectele inginerului Friedrich Thallinger.
		Calea Moţilor Calea Moţilor. În imagine, clădirea care adăposteşte, astăzi, Liceul de coregrafie.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura sudică. Detaliu.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989. Una dintre principalele artere care străbate centrul oraşului de la est la vest.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menţionată în documentele medievale ca Platea Luporum (Uliţa Lupilor). În plan îndepărtat, Biserica Reformată-Calvină construită între anii 1486-1510.
		Strada Republicii Strada Republicii. Detaliu. Clădirea din imagine găzduieşte sediul filialei Cluj a Academiei Române.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste râul Someşul Mic.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand. În dreapta imaginii, Palatul Babos construit la sfârşitul secolului 19, în stil neogotic. A găzduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menţionată în documentele medievale ca Platea Luporum (Uliţa Lupilor). În dreapta imaginii, clădirea Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piariştilor (1773), construită în stil baroc. În continuare, Liceul Teoretic Báthory István, fostul Colegiu iezuit (fondat în 1579 de principele Ştefan Báthory). Începând cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o instituţie universtară cu facultate de drept şi de medicină. Clădirea actuală a liceului a fost construită între anii 1817 şi 1821, după proiectele inginerului Friedrich Thallinger.
		Strada Avram Iancu Strada Avram Iancu. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, vedere dinspre Piaţa Unirii.
		Cluj-Napoca după bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine după bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Strada Horea Strada Horea. În dreapta imaginii se poate vedea clădirea gării.
		Strada Dávid Ferenc Strada Dávid Ferenc. Detaliu - la intersecţia cu Piaţa Mihai Viteazul.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste râul Someşul Mic.
		Strada Napoca Strada Napoca, vedere dinspre Bulevardul Eroilor. În stânga imaginii, pe colţ, construcţia impozantă a Hotelului New York (ulterior, Hotel Continental), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a funcţionat mai mult de o jumătate de secol o cafenea literară a oraşului. În dreapta imaginii, colţul sudic al Palatului Rhédey, opera arhitectului Lajos Pákey (secolul 18). La sfârşitul secolului 18, palatul a găzduit o primă instituţie maghiară de teatru din oraşul Cluj.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situată sub Dealul Cetăţuia, pe malul râului Someşul Mic. Ansamblu de locuinţe construit după 1960.
		Strada George Bariţiu Strada George Bariţ, fosta strada Morii. În imagine, clădirea Facultăţii de Electrotehnică a Universităţii Tehnice, fosta şcoală orăşenească de băieţi - Városi polgári fiú iskola.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului. Procesiune religioasă (25 iunie 1935).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989 la intersecţia cu strada Constanţa. În dreapta imaginii, Biserica Reformată-Calvină din Oraşul de Jos denumită şi Biserica Reformată cu două turnuri. A fost construită între anii 1829 - 1879, în stil clasicist, după planurile arhitectului Georg Winkler.
		Aleea Scărilor Strada Scărilor. Detaliu.
		Calea Dorobanţilor Calea Dorobanţilor la 1870.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand. Detaliu, zona podului de fier peste râul Someşul Mic (strada Regele Ferdinand). În imagine, Palatul Széki, clădire neogotică ridicată în anul 1893 de farmacistul şi profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922).
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, vedere dinspre est. În partea dreaptă, Biserica Reformată-Calvină din Oraşul de Jos denumită şi Biserica Reformată cu două turnuri. A fost construită între anii 1829 - 1879, în stil clasicist, după planurile arhitectului Georg Winkler. Sfinţirea bisericii a avut loc la 12 octombrie 1851. În centrul imaginii, în plan îndepărtat, Turnul de Poartă (parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval) ridicat în secolele 15-16 şi care a fost demolat în anul 1872.
		Strada Universităţii Strada Universităţii, vedere dinspre Piaţa Unirii.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situată sub Dealul Cetăţuia, pe malul râului Someşul Mic. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste râul Someşul Mic. În dreapta imaginii, în plan apropiat, Palatul Babos (a găzduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh), iar în plan depărtat Palatul Elian (construit în 1891 în stil Secession - Sezession, Art Deco, Jugendstil). În stânga imaginii, parte din Palatul Berde (construit în acelaşi stil arhitectonic, Secession, la sfârşitul secolului 19).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. Zi de târg.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989. În stânga imaginii, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În plan apropiat, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk). În plan îndepărtat, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György)
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989 la intersecţia cu strada Regele Ferdinand. În plan apropiat, parte a Bisericii Lutherane (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György). În plan îndepărtat, turnul Bisericii Unitariene (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În plan frontal, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul secolului 20, parte a corso-ului clujean. În prim-plan, Catedrala Greco-Catolică cu hramul Schimbarea la Faţă. Edificiul a fost ridicat în stil baroc în anii 1775-1779 de Ordinul Romano-Catolic al Fraţilor Minori Conventuali după planurile arhitectului Kitner Francisc. Biserica a fost donată Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1924 de către Sfântul Scaun, pentru a servi drept catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situată sub Dealul Cetăţuia, pe malul râului Someşul Mic. Detaliu.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Strada Avram Iancu Strada Avram Iancu. Detaliu - parte a zidului de apărare a vechii cetăţi.
		Strada Horea Strada Horea. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste râul Someşul Mic. În dreapta imaginii, Palatul Berde (construit în stil Secession, la sfârşitul secolului 19).
		Cluj-Napoca după bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine după bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În plan apropiat, în partea stângă, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk). În plan îndepărtat, Turnul de Poartă (parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval) ridicat în secolele 15-16 şi care a fost demolat în anul 1872.
		Calea Dorobanţilor Calea Dorobanţilor. Liceul pentru Deficienţi de Vedere (construit între 1913-1925).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situată sub Dealul Cetăţuia, pe malul râului Someşul Mic. Ansamblu de locuinţe construit după 1960.
		Strada Victor Babeş Strada Victor Babeş.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. Detaliu. Magazinul de Stat "Fierul" S.A.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În imagine, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Strada Iuliu Maniu Strada Iuliu Maniu. În imagine, latura estică a Bisericii Romno-Catolice Sfântul Mihail.
		Strada Republicii Strada Republicii. Detaliu.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situată sub Dealul Cetăţuia, pe malul râului Someşul Mic. Detaliu.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul sec. 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului. În plan îndepărtat, turnul neogotic al Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Strada Dávid Ferenc Strada Dávid Ferenc. Detaliu - la intersecţia cu Piaţa Mihai Viteazul.
		Calea Moţilor Calea Moţilor. În imagine, clădirea care a adăpostit Cazarma de jandarmi.
		Strada Avram Iancu Strada Avram Iancu. În plan frontal, Liceul Teoretic Gheorghe Şincai (construcţie ridicată în anul 1902).
		Strada Argeş Strada Argeş. Detaliu.
		Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kogălniceanu) Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kogălniceanu). Clădirea a fost construită după planurile lui Antal Alföldi (1804-1821). Teatrul maghiar a funcţionat în această clădire între 1821 şi 1906. Edificiul a fost demolat în anul 1934.
		Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kogălniceanu) Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kogălniceanu). Clădirea a fost construită după planurile lui Antal Alföldi (1804-1821). Teatrul maghiar a funcţionat în această clădire între 1821 şi 1906. Edificiul a fost demolat în anul 1934.
		Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu) Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu). Clădirea a fost construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. Edificiul, destinat iniţial Teatrului Naţional Maghiar, a fost inaugurat în data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului şi al Operei Române clujene.
		Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kogălniceanu) Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kogălniceanu). Clădirea a fost construită după planurile lui Antal Alföldi (1804-1821). Teatrul maghiar a funcţionat în această clădire între 1821 şi 1906. Edificiul a fost demolat în anul 1934.
		Teatrul Maghiar de Vară (strada Emil Isac) Teatrul Maghiar de Vară (strada Emil Isac), clădire construită în anul 1874 după proiectul arhitectului Henrich Zimmermann. Construcţia a fost înlocuită, în 1910, cu o clădire nouă, stil Secession, care găzduieşte şi astăzi Teatrul Maghiar de Stat.
		Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu) Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu). Clădirea a fost construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. Edificiul, destinat iniţial Teatrului Naţional Maghiar, a fost inaugurat în data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului şi al Operei Române clujene.
		Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (strada Emil Isac) Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (sediul din strada Emil Isac). În imagine, surprins momentul construcţiei actualului edificiu (1887).
		Academia de Muzică Gheorghe Dima (strada I.C. Brătianu) Academia de Muzică Gheorghe Dima (strada I.C. Brătianu). Construită în 1930, clădirea a adăpostit, iniţial, Academia Teologică a Bisericii Române Unite din Cluj (până în 1949).
		Institutul de Învăţamânt Agronomic Cluj-Mănăştur Institutul de Învăţamânt Agronomic Cluj-Mănăştur, înfiinţat în anul 1869, una dintre cele mai vechi şcoli superioare de agricultură din Europa.
		Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (strada Emil Isac) Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (sediul din strada Emil Isac). În imagine, surprins momentul construcţiei actualului edificiu (1887).
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Oraşul Cluj-Napoca, vedere panoramică.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică. Detaliu. Biserica Romano Catolică Sfântul Mihail. Turnul neogotic construit în anul 1859.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului. Detaliu, zona podului de fier peste râul Someşul Mic (strada Regele Ferdinand). În imagine, Palatul Széki, clădire neogotică ridicată în anul 1893 de farmacistul şi profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922).
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică. Astăzi, zona cartierului Grigorescu şi a Parcului Victor Babeş. În plan îndepărtat, Biserica Romano-Catolică Calvaria (strada Primăverii).
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului de pe Dealul Cetăţuia.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică. În imagine, vechea cetate a Clujului înconjurată de zidurile de apărare (demolate în secolul 19). În plan apropiat, de la stânga la dreapta: Biserica Franciscană (Piaţa Muzeului), Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) şi Biserica Romano-Catolică a Iezuiţilor (strada Universităţii). În plan îndepărtat, Biserica Reformată Centrală (strada Mihail Kogălniceanu). Fotografie după o gravură de la începutul secolului 19.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului. Detaliu, zona podului de fier peste râul Someşul Mic (strada Regele Ferdinand). În imagine, Palatul Széki, clădire neogotică ridicată în anul 1893 de farmacistul şi profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922). În construcţie, Palatul Babos (a găzduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh).
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică. Podul de peste râul Someş. În imagine, în plan frontal, Palatul Elian (construit în anul 1891 în stil Secession). În partea dreaptă a imaginii, clădirea în construcţie, Palatul Babos (a găzduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh).
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului. Gravură (autor neidentificat).
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului. Gravură (autor neidentificat).
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică. În imagine, o parte a zidurilor de apărare ale cetăţii medievale prevăzute cu turnuri (bastioane), 20 la număr, care erau întreţinute, pe timp de pace şi apărate, pe timp de război, de bresle meşteşugăreşti, al căror nume îl şi purtau. Fortificaţiile au fost ridicate, în mai multe etape, începând din secolele 10-11 şi finalizate la sfârşitul secolului 16. În anul 1820 începe dărâmarea oficială a turnurilor şi zidurilor oraşului, operaţiune încheiată în 1896. Fotografie după o gravură de la începutul secolului 19.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Oraşul Cluj-Napoca, vedere panoramică. În imagine, clădirile de pe malul râului Someş.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului dinspre Biserica Romano-Catolică Calvaria (cartierul Mănăştur).
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului.