Lista subiecte

A-L M-Z

Monumente

		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Amvonul baroc, construit între anii 1740-1750 de către meşterii Nachtigall Janos şi Schuchbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care străjuieşte intrarea în biserică din anul 1899, an în care a fost adus din faţa Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Portalul, cu grupul statuar Sfântul Mihail, a fost realizat de Kőnig János la cererea bisericii catolice, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László. În imagine, altarul principal datând din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László şi închinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Biserica Romano-Catolică a Piariştilor (strada Universităţii) Biserica Piariştilor (strada Universităţii), iniţial Biserica Iezuiţilor, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi. În dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Portal baroc (Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care a străjuit intrarea în biserică până în anul 1899, an în care a fost mutat în faţa Bisericii Romano-Catolice Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Portalul, cu grupul statuar Sfântul Mihail, a fost realizat, în 1747, de Kőnig János la cererea bisericii catolice, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică închinată Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László. Fotografie realizată după o carte poştală de început de secol 20.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László. În imagine, altarul principal datând din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László şi închinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Hotel Napoca (strada Octavian Goga) Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit în anul 1970 pe malul râului Someşul Mic, în imediata apropiere a parcului şi stadionului, după un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitecţilor. În plan apropiat, grupul statuar Horea, Cloşca şi Crişan realizat de sculptorul Ion Vlasiu (1974).
		Grupul statuar Şcoala Ardeleană (strada Mihail Kogălniceanu) Grupul statuar Şcoala Ardeleană (strada Mihail Kogălniceanu), operă a sculptorului Romul Ladea, a fost dezvelit în data de 30 iunie 1973. Personalităţile reprezentate sunt cărturarii Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Şincai (1754-1816) şi Petru Maior (1756-1821). Grupul statuar este situat în dreptul intrării principale a Universităţii Babeş-Bolyai.
		Monumentul Glorie ostaşilor români (Piaţa Avram Iancu) Monumentul Glorie ostaşilor români (Piaţa Avram Iancu), opera sculptorului Radu Aftenie. Lucrarea a fost amplasată în spatele Catedralei Ortodoxe, după 1990, în locul monumentului închinat ostaşilor sovietici.
		Bustul lui Emil Racoviţă (strada Clinicilor) Bustul lui Emil Racoviţă (strada Clinicilor), sculptat în bronz, este opera sculptorului Virgil Fulicea. Monumentul, amplasat în faţa Institutului de Speologie - instituţie de cercetare fondată de savantul Emil Racoviţă - a fost dezvelit în anul 1957.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia Lupa Capitolina (Bulevardul Eroilor) Statuia Lupa Capitolina (Bulevardul Eroilor) este o copie a Lupei Capitolina din Roma, dăruită în anul 1921 de municipalitatea din Roma oraşului Cluj, ca simbol al latinităţii. Soclul monumentului a fost prevăzut cu un basorelief al împăratului Traian, lucrare executată în bronz de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930), şi cu inscripţia ALLA CITTÀ DI CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI.
		Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii) Grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (Piaţa Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în faţa căreia sunt plasate alte 4 statui (de la stânga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timiş; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei şi Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Obeliscul Karolina (Piaţa Unirii) Obeliscul Karolina în Piaţa Unirii (înainte de 1898). Este cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţă a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului unde se află şi în prezent.
		Monumentul Memorandiştilor (Bulevardul Eroilor) Monumentul Memorandiştilor (Bulevardul Eroilor) a fost ridicat în anul 1994. Monumentul aminteşte de procesul Memorandiştilor din mai 1894 intentat celor 21 de autori ai Memorandumului înaintat curţii de la Viena, pentru drepturile românilor.
		Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul) Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizată în manieră ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc în anul 1976.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia Fecioarei Maria (strada Universităţii) Statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), amplasată iniţial în faţa Bisericii Romano-Catolice a Piariştilor (strada Universităţii). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis, în anul 1744, la finele ultimei mari epidemii de ciumă. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 1902) Grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în faţa căreia sunt plasate alte 4 statui (de la stânga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timiş; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei şi Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Monumentul Glorie ostaşilor români (Piaţa Avram Iancu) Monumentul Glorie ostaşilor români (Piaţa Avram Iancu), opera sculptorului Radu Aftenie. Lucrarea a fost amplasată în spatele Catedralei Ortodoxe, după 1990, în locul monumentului închinat ostaşilor sovietici.
		Statuia Reginei Elisabeta Statuia Reginei Ungariei, Elisabeta (1854-1898), soţia împăratului Franz Joseph I al Austriei. Carte poştală.
		Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul) Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizată în manieră ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc în anul 1976.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia Sfântului Gheorghe (omorând balaurul) Statuia Sfântul Gheorghe (omorând balaurul), o copie a Statuii Sfântul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizată în anul 1904 de Kalman Lux (1880-1961). Statuia a fost amplasată, în jurul anului 1900, în Piaţa Sfântul Gheorghe (Piaţa Lucian Blaga). În anul 1960 a fost mutată în faţa Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kogălniceanu).
		Bustul lui Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga) Bustul lui Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga), opera sculptorului Eugen Gocan (1970). Monumentul este amplasat în faţa Bibliotecii Centrale Universitare.
		Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii) Grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (Piaţa Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în faţa căreia sunt plasate alte 4 statui (de la stânga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timiş; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei şi Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 1902) Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903). Momentul finalizării soclului pentru grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Proiectul, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Cluj, a fost realizat de arhitectul Pákey Lajos.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 12 octombrie 1902) Piaţa Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Fotografie realizată de fraţii Dunky, fotografi ai Curţii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul) Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizată în manieră ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc în anul 1976.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În imagine, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Piaţa Muzeului Piaţa Muzeului, vedere înspre Biserica Franciscană proiectată în stil romanic târziu şi gotic şi construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. În faţa Bisericii, Obeliscul Karolina, ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţa a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere din turnul Hotelului Continental (Hotel New York). În stânga imaginii, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Vedere spre Bulevardul Eroilor. În centrul imaginii, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail. îN stânga imaginii, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Fotografie realizată după o gravură de secol 19 (autor neidentificat).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Vedere spre Bulevardul Eroilor. În centrul imaginii, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţa a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere dinspre latura nord-vestică. În centrul imaginii, Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. În 1898, obeliscul a fost mutat în Piaţa Muzeului (Karolina tér) unde se află până în prezent.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. În plan apropiat, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul realizată de sculptorul Marius Butunoiu în anul 1976. În plan secund, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963.
		Piaţa Lucian Blaga Piaţa Lucian Blaga. În prim-plan, statuia Sfântul Gheorghe (omorând balaurul), o copie a statuii Sfântul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizată în anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). În anul 1960 stauia a fost mutată în faţa Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kogălniceanu).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În stânga imaginii, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. În stânga imaginii, parte a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail şi grupul statuar Matia Corvin.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Vedere spre Bulevardul Eroilor. În centrul imaginii, parte a Obeliscului Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţa a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul ofiţerilor sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial. În plan secund, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul Tanchiştilor Sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial în spatele Catedralei Ortodoxe.
		Piaţa Lucian Blaga Piaţa Lucian Blaga. În plan îndepărtat, statuia Sfântul Gheorghe (omorând balaurul), o copie a statuii Sfântul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizată în anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). În anul 1960 stauia a fost mutată în faţa Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kogălniceanu).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În plan frontal, Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. În 1898, Obeliscul a fost mutat în Piaţa Muzeului unde se află în prezent.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. În imagine, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România. Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În plan apropiat, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Fotografie realizată după o gravură de secol 19 (autor neidentificat).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. În imagine, în plan îndepărtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a funcţionat mai mult de o jumătate de secol o cafenea literară a oraşului. În plan apropiat, grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900).
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu. În imagine, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală. În faţa lăcaşului, statuia lui Avram Iancu, amplasată în piaţă după 1990.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul ofiţerilor (eroilor) sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial în faţa Catedralei Ortodoxe.
		Piaţa Mihai Viteazul Piaţa Mihai Viteazul. În imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963. În plan apropiat, Statuia lui Mihai Viteazul, opera sculptorului Marius Butunoiu realizată în manieră ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc în anul 1976.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În imagine, latura estică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În imagine Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail. În stânga imaginii Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. În plan frontal, Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. În 1898, Obeliscul a fost mutat în Piaţa Muzeului unde se află în prezent.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul sud-vestic. Vedere din turnul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail. În plan frontal, clădirile situate la intersecţia Pieţei Unirii cu strada Universităţii, ridicate la începutul secolului 20 în stil Secession. În dreapta imaginii, Hotel Continental (Hotel New York), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. În centrul imaginii, grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (1458-1490), opera sculptorului Fadrusz János.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În imagine, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi. În dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Universităţii Strada Universităţii la intersecţia cu strada Mihail Kogălnceanu. În imagine, plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). În spate, clădirea Convictus nobilium sau Casa Piariştilor care a servit drept internat pentru studenţii Colegiului Iezuit, apoi (din 1773) ai Colegiului Piarist din Cluj.
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În stânga imaginii, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În plan frontal, clădirea Universităţii Babeş-Bolyai construită in anul 1872 pe locul in care a funcţionat Colegiul Iezuit din secolul 16. Monumentul din faţa celor două edificii este statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). În stânga imaginii, plan îndepărtat, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii).
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi. În plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744, ca semn de recunoştinţă pentru ocrotirea adusă Clujului în perioada ultimei mari epidemii de ciumă. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).