Lista subiecte

A-L M-Z

Carte po?tal?

		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construit? ?n stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datat? din secolul 15 ?i care se afla ?n satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construc?iei au fost ?ntocmite de me?terul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Amvonul baroc, construit ?ntre anii 1740-1750 de c?tre me?terii Nachtigall Janos ?i Schuchbauer Antal.
		Catedrala Ortodox? (Pia?a Avram Iancu) Catedrala Ortodox? (Pia?a Avram Iancu) a fost ridicat? ?n deceniul 1920-1930. Poart? hramul Adormirea Maicii Domnului. ?n anul 1973 a devenit catedral? arhiepiscopal?.
		Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). ?n imagine se poate vedea impozantul portal baroc care str?juie?te intrarea ?n biseric? din anul 1899, an ?n care a fost adus din fa?a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Portalul, cu grupul statuar Sf?ntul Mihail, a fost realizat de K?nig János la cererea bisericii catolice, ?n amintirea epidemiei de cium? din anii 1738-1742.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Amvonul baroc, construit ?ntre anii 1740-1750 de c?tre me?terii Nachtigall Janos ?i Schuchbauer Antal.
		Cartierul Grigorescu Cartierul Grigorescu situat ?n nord-vestul ora?ului, primul cartier al ora?ului construit ?n anii '60. Detaliu.
		Cartierul Gheorgheni Cartierul Gheorgheni, cartier situat ?n estul ora?ului, construit ?n anii '60 dup? un plan urbanistic ce a inclus numeroase spa?ii verzi, parcuri ?i zone de agrement. Este al doilea cartier, dup? cartierul Grigorescu care a fost construit in Cluj-Napoca.
		Cartierul ?ntre lacuri Cartierul ?ntre lacuri. Ansamblu de blocuri de locuin?e construite ?n anii 1980.
		Cartierul Abator Cartierul Abator. Detaliu. Ansamblu de blocuri de locuin?e construite ?n anii 1980.
		Institutul de S?n?tate Public? Prof. Dr. Iuliu Moldovan (strada Louis Pasteur) Institutul de S?n?tate Public? Prof. Dr. Iuliu Moldovan (strada Louis Pasteur). Construc?ia dateaz? din anul 1886 ?i a fost realizat? dup? planurile arhitectului maghiar Hauszmann Alajos.
		Biblioteca Academiei Rom?ne, filiala Cluj (strada Mihail Kog?lniceanu) Biblioteca Academiei Rom?ne, filiala Cluj (strada Mihail Kog?lniceanu) a luat fiin?? ?n anul 1950 prin concentarea mai multor biblioteci vechi ale Transilvaniei. Cl?direa care ad?poste?te aceast? institu?ie a fost construit? ?n anul 1976 dup? proiectele ?ntocmite de Institutul de Construc?ii ?i Proiect?ri Cluj-Napoca.
		Sala Sporturilor Horia Demian (Splaiul Independen?ei) Sala Sporturilor Horia Demian (Splaiul Independen?ei), construc?ie modern?, cu caracter polivalent, inaugurat? ?n anul 1960.
		Hotel Belvedere (strada C?l?ra?ilor) Hotel Belvedere (strada C?l?ra?ilor) construit pe colina Dealului Cet??uia ?n anii '70 ai secolului 20.
		Hotel Napoca (strada Octavian Goga) Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit ?n anul 1970 pe malul r?ului Some?ul Mic, ?n imediata apropiere a parcului ?i stadionului, dup? un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitec?ilor.
		Hotel Napoca (strada Octavian Goga) Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit ?n anul 1970 pe malul r?ului Some?ul Mic, ?n imediata apropiere a parcului ?i stadionului, dup? un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitec?ilor. ?n plan apropiat, grupul statuar Horea, Clo?ca ?i Cri?an realizat de sculptorul Ion Vlasiu (1974).
		Hotel Napoca (strada Octavian Goga) Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit ?n anul 1970 pe malul r?ului Some?ul Mic, ?n imediata apropiere a parcului ?i stadionului, dup? un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitec?ilor.
		Complexul studen?esc Ha?deu (strada Bogdan Petriceicu Ha?deu) Complexul studen?esc Ha?deu (strada Bogdan Petriceicu Ha?deu).
		Casa de Cultur? a Studen?ilor (Pia?a Lucian Blaga) Casa de Cultur? a Studen?ilor (Pia?a Lucian Blaga). Cl?direa a fost construit? ?n anii 1959-1960 dup? proiectele arhitectului Natalia M?nduc.
		Hotel Napoca (strada Octavian Goga) Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit ?n anul 1970 pe malul r?ului Some?ul Mic, ?n imediata apropiere a parcului ?i stadionului, dup? un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitec?ilor.
		Hotel Belvedere (strada C?l?ra?ilor) Hotel Belvedere (strada C?l?ra?ilor) construit pe colina Dealului Cet??uia ?n anii '70 ai secolului 20.
		Biblioteca Central? Universitar? Lucian Blaga (Pia?a Lucian Blaga) Biblioteca Central? Universitar? Lucian Blaga (Pia?a Lucian Blaga) construit? ?ntre anii 1906 - 1908 dup? planurile arhitec?ilor Gergely Kálmán ?i Korb Flóris Nandor.
		Hotel Napoca (strada Octavian Goga) Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit ?n anul 1970 pe malul r?ului Some?ul Mic, ?n imediata apropiere a parcului ?i stadionului, dup? un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitec?ilor.
		Biblioteca Central? Universitar? Lucian Blaga (Pia?a Lucian Blaga) Biblioteca Central? Universitar? Lucian Blaga (Pia?a Lucian Blaga) construit? ?ntre anii 1906 - 1908 dup? planurile arhitec?ilor Gergely Kálmán ?i Korb Flóris Nandor.
		Prim?ria veche (Bulevardul Eroilor) Cl?direa veche a Prim?riei (Bulevardul Eroilor). Cl?direa a fost construit? ?n stil neorenascentist (1843-1845) dup? proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul cl?dirii se poate vedea vechea stem? a ora?ului.
		Palatul Prim?riei (strada Memorandumului) Palatul Prim?riei (strada Memorandumului). Carte po?tal?.
		Liceul Teoretic Báthory István (strada Mihail Kog?lniceanu) Liceul Teoretic Báthory István (strada Mihail Kog?lniceanu), fostul Colegiu iezuit (fondat ?n 1579 de principele ?tefan Báthory). ?ncep?nd cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o institu?ie universtar? cu facult??i de drept ?i de medicin?. Cl?direa actual? a liceului a fost construit? ?ntre anii 1817 ?i 1821, dup? proiectele inginerului Friedrich Thallinger. ?n plan ?ndep?rtat, cl?direa Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piari?tilor (1773), construit? ?n stil baroc.
		Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa a fost construit? dup? planurile arhitectului Lajos Pákey (1899-1901). ?n plan ?ndep?rtat, Biserica Unitarian? (construit? ?n stil baroc, cu elemente rococo ?i neoclasiciste, ?ntre anii 1791-1796, dup? planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Facultatea de Litere (strada Horea) Facultatea de Litere (strada Horea), fostul Liceu Romano-Catolic de fete Marianum.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?ntre anii 1715 ?i 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortifica?ie cu scopul principal de a asigura controlul asupra ora?ului dar a fost folosit? ulterior ?i ca ?nchisoare, ?ndeosebi ?n perioada Revolu?iei de la 1848. Dup? al doilea R?zboi Mondial, dealul a devenit un loc de promenad? preferat de clujeni. ?n anii '70 pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?ntre anii 1715 ?i 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortifica?ie cu scopul principal de a asigura controlul asupra ora?ului dar a fost folosit? ulterior ?i ca ?nchisoare, ?ndeosebi ?n perioada Revolu?iei de la 1848. Dup? al doilea R?zboi Mondial, dealul a devenit un loc de promenad? preferat de clujeni.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?ntre anii 1715 ?i 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortifica?ie cu scopul principal de a asigura controlul asupra ora?ului dar a fost folosit? ulterior ?i ca ?nchisoare, ?ndeosebi ?n perioada Revolu?iei de la 1848. Dup? al doilea R?zboi Mondial, dealul a devenit un loc de promenad? preferat de clujeni.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?ntre anii 1715 ?i 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortifica?ie cu scopul principal de a asigura controlul asupra ora?ului dar a fost folosit? ulterior ?i ca ?nchisoare, ?ndeosebi ?n perioada Revolu?iei de la 1848. Dup? al doilea R?zboi Mondial, dealul a devenit un loc de promenad? preferat de clujeni. ?n anii '70 pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?ntre anii 1715 ?i 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortifica?ie cu scopul principal de a asigura controlul asupra ora?ului dar a fost folosit? ulterior ?i ca ?nchisoare, ?ndeosebi ?n perioada Revolu?iei de la 1848. Dup? al doilea R?zboi Mondial, dealul a devenit un loc de promenad? preferat de clujeni. ?n anii '70 pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere.
		Uzinele Carbochim (Pia?a 1 Mai) Uzina Carbochim (Pia?a 1 Mai), ?nfiin?at? ?n anii 1949-1950, prima ?ntreprindere din Rom?nia profilat? pentru produc?ia de electrozi siderurgici, materiale abrazive ?i pietre de polizor.
		Fabrica de ?nc?l??minte Clujana (Pia?a 1 Mai) Fabrica de ?nc?l??minte Clujana (Pia?a 1 Mai). Sala de sport.
		Gara Cluj Gara CFR Cluj. Construc?ie modern?, al?turat? vechii cl?diri (1870), ridicat? ?n anii '70 ai secolului 20.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Cl?direa din imagine ad?poste?te Muzeul Botanic care func?ioneaz? cu statut de colec?ie academic? din anul 1919. El continu? ?i dezvolt? o parte dintre colec?iile Muzeului Ardelean, a c?ror baz? a fost pus? ?nc? din anul 1859.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii) Gr?dina Botanic? Alexandru Borza (strada Republicii). Fondat? ?n 1920. Detaliu.
		M?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului) M?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului). ?n 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, l?ng? biserica franciscan? (construit? ?ntre anii 1260-1290) a fost ridicat? o m?n?stire transformat?, ulterior, ?n ?coal? (unitarian? din 1568, iezuit? ?ntre anii 1693 ?i 1725). ?n perioada anilor 1906 - 1948 ?n m?n?stire a func?ionat tipografia Sf?ntul Bonaventura. Detaliu Sala Mátyás.
		M?n?stirea greco-catolic? Macrina (strada Crizantemelor) M?n?stirea Macrina a maicilor greco-catolice baziliene (strada Crizantemelor) din cartierul Gheorgheni (construc?ia dateaz? din anul 1991).
		M?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului) M?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului). ?n 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, l?ng? biserica franciscan? (construit? ?ntre anii 1260-1290) a fost ridicat? o m?n?stire transformat?, ulterior, ?n ?coal? (unitarian? din 1568, iezuit? ?ntre anii 1693 ?i 1725). ?n perioada anilor 1906 - 1948 ?n m?n?stire a func?ionat tipografia Sf?ntul Bonaventura. Detaliu Refectoriul.
		M?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului) M?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului). ?n 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, l?ng? biserica franciscan? (construit? ?ntre anii 1260-1290) a fost ridicat? o m?n?stire transformat?, ulterior, ?n ?coal? (unitarian? din 1568, iezuit? ?ntre anii 1693 ?i 1725). ?n perioada anilor 1906 - 1948 ?n m?n?stire a func?ionat tipografia Sf?ntul Bonaventura. Detaliu din curtea interioar?.
		Monumentul Memorandi?tilor (Bulevardul Eroilor) Monumentul Memorandi?tilor (Bulevardul Eroilor) a fost ridicat ?n anul 1994. Monumentul aminte?te de procesul Memorandi?tilor din mai 1894 intentat celor 21 de autori ai Memorandumului ?naintat cur?ii de la Viena, pentru drepturile rom?nilor.
		Statuia Lupa Capitolina (Bulevardul Eroilor) Statuia Lupa Capitolina (Bulevardul Eroilor) este o copie a Lupei Capitolina din Roma, d?ruit? ?n anul 1921 de municipalitatea din Roma ora?ului Cluj, ca simbol al latinit??ii. Soclul monumentului a fost prev?zut cu un basorelief al ?mp?ratului Traian, lucrare executat? ?n bronz de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930), ?i cu inscrip?ia ALLA CITT? DI CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI.
		Monumentul Glorie osta?ilor rom?ni (Pia?a Avram Iancu) Monumentul Glorie osta?ilor rom?ni (Pia?a Avram Iancu), opera sculptorului Radu Aftenie. Lucrarea a fost amplasat? ?n spatele Catedralei Ortodoxe, dup? 1990, ?n locul monumentului ?nchinat osta?ilor sovietici.
		Monumentul Glorie osta?ilor rom?ni (Pia?a Avram Iancu) Monumentul Glorie osta?ilor rom?ni (Pia?a Avram Iancu), opera sculptorului Radu Aftenie. Lucrarea a fost amplasat? ?n spatele Catedralei Ortodoxe, dup? 1990, ?n locul monumentului ?nchinat osta?ilor sovietici.
		Bustul lui Lucian Blaga (Pia?a Lucian Blaga) Bustul lui Lucian Blaga (Pia?a Lucian Blaga), opera sculptorului Eugen Gocan (1970). Monumentul este amplasat ?n fa?a Bibliotecii Centrale Universitare.
		Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul) Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizat? ?n manier? ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc ?n anul 1976.
		Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul) Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizat? ?n manier? ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc ?n anul 1976.
		Statuia Reginei Elisabeta Statuia Reginei Ungariei, Elisabeta (1854-1898), so?ia ?mp?ratului Franz Joseph I al Austriei. Carte po?tal?.
		Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii) Grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (Pia?a Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezent?nd un bastion al zidului cet??ii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestr? a regelui Matia Corvin, ?n fa?a c?reia sunt plasate alte 4 statui (de la st?nga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timi?; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei ?i Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul) Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizat? ?n manier? ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc ?n anul 1976.
		Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii) Grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (Pia?a Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezent?nd un bastion al zidului cet??ii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestr? a regelui Matia Corvin, ?n fa?a c?reia sunt plasate alte 4 statui (de la st?nga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timi?; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei ?i Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Bustul lui Emil Racovi?? (strada Clinicilor) Bustul lui Emil Racovi?? (strada Clinicilor), sculptat ?n bronz, este opera sculptorului Virgil Fulicea. Monumentul, amplasat ?n fa?a Institutului de Speologie - institu?ie de cercetare fondat? de savantul Emil Racovi?? - a fost dezvelit ?n anul 1957.
		Grupul statuar ?coala Ardelean? (strada Mihail Kog?lniceanu) Grupul statuar ?coala Ardelean? (strada Mihail Kog?lniceanu), oper? a sculptorului Romul Ladea, a fost dezvelit ?n data de 30 iunie 1973. Personalit??ile reprezentate sunt c?rturarii Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe ?incai (1754-1816) ?i Petru Maior (1756-1821). Grupul statuar este situat ?n dreptul intr?rii principale a Universit??ii Babe?-Bolyai.
		Palatul Bánffy (Pia?a Unirii) Palatul Bánffy (Pia?a Unirii). Considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Palatul Regionalei de C?i Ferate (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Regionalei de C?i Ferate (Bulevardul 21 Deecembrie 1989). Ini?ial, Palatul EMKE construit, ?n 1890-1891, de Societatea Cultural? a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar K?zm?vel?dési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy Gy?rgy. Carte po?tal?.
		Palatul Regionalei de C?i Ferate (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Regionalei de C?i Ferate (Bulevardul 21 Deecembrie 1989). Ini?ial, Palatul EMKE construit, ?n 1890-1891, de Societatea Cultural? a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar K?zm?vel?dési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy Gy?rgy.
		Palatul Regionalei de C?i Ferate (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Regionalei de C?i Ferate (Bulevardul 21 Deecembrie 1989). Ini?ial, Palatul EMKE construit, ?n 1890-1891, de Societatea Cultural? a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar K?zm?vel?dési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy Gy?rgy.
		Palatul Bánffy (Pia?a Unirii) Palatul Bánffy (Pia?a Unirii). Considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Palatul Bánffy (Pia?a Unirii) Palatul Bánffy (Pia?a Unirii). Considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Parcul Central Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al ora?ului a ?nceput ?n anul 1812. Lacul a fost amenajat ?n perioada administr?rii parcului de c?tre Societatea pentru Promenad? (1866 - 1886).
		Parcul Central Parcul Central, vedere panoramic?. Detaliu.
		Parcul Central Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al ora?ului a ?nceput ?n anul 1812. Detaliu_f?nt?na artezian?.
		Parcul Central Parcul Central. Carte po?tal?.
		Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic) Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), sec?ia ?n aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu ?n aer liber din Rom?nia, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiin?? ?n 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate dat?nd din 1678. Detali_Biserica de lemn din Cizer (S?laj, 1773).
		Parcul Central Parcul Central. Carte po?tal?.
		Parcul Central Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al ora?ului a ?nceput ?n anul 1812. Lacul a fost amenajat ?n perioada administr?rii parcului de c?tre Societatea pentru Promenad? (1866-1886). ?n plan secund, Cafe Restaurant Chiosc construit ?n anii 1870.
		Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic) Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), sec?ia ?n aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu ?n aer liber din Rom?nia, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiin?? ?n 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate dat?nd din 1678.
		Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic) Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), sec?ia ?n aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu ?n aer liber din Rom?nia, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiin?? ?n 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate dat?nd din 1678.
		Parcul Central Parcul Central. Carte po?tal?.
		Cafe Restaurant Chios (Parcul Central) Cafe Restaurant Chios (Parcul Central). Edificiu construit ?n anii 1870 ?n cadrul amplului proces de amenajare a parcului central al ora?ului, proces desf??urat, timp de dou? decenii (1866 - 1886), sub patronajul Societ??ii pentru Promenad?.
		Parcul Central Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al ora?ului a ?nceput ?n anul 1812. Lacul a fost amenajat ?n perioada administr?rii parcului de c?tre Societatea pentru Promenad? (1866 - 1886).
		Parcul Central Parcul Central. Carte po?tal?.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. ?n imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit ?n 1963.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. ?n imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit ?n 1963. ?n plan apropiat, Statuia lui Mihai Viteazul, opera sculptorului Marius Butunoiu realizat? ?n manier? ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc ?n anul 1976.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. ?n imagine, ?n plan ?ndep?rtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a func?ionat mai mult de o jum?tate de secol o cafenea literar? a ora?ului. ?n plan apropiat, grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900).
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, vedere panoramic?. ?n st?nga imaginii, Catedrala Ortodox? construit? ?n deceniul 1920-1930. ?n dreapta imaginii, cl?direa Teatrului Na?ional Lucian Blaga construit?, ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner pe locul fostei pie?e de lemne a ora?ului.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, vedere panoramic?. ?n imagine, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail, considerat? a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia. Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. ?n imagine, plan apropiat, Monumentul ofi?erilor (eroilor) sovietici amplasat dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial ?n fa?a Catedralei Ortodoxe.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul sud-vestic. Vedere din turnul Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail. ?n plan frontal, cl?dirile situate la intersec?ia Pie?ei Unirii cu strada Universit??ii, ridicate la ?nceputul secolului 20 ?n stil Secession. ?n dreapta imaginii, Hotel Continental (Hotel New York), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. ?n centrul imaginii, grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (1458-1490), opera sculptorului Fadrusz János.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n imagine, latura sudic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Pia?a Muzeului Pia?a Muzeului, vedere ?nspre Biserica franciscan?. Carte po?tal?.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. Parcul Operei. ?n plan frontal cl?direa Teatrului Na?ional Lucian Blaga. Cl?direa a fost construit?, ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner pe locul fostei pie?e de lemne a ora?ului.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. ?n imagine, plan apropiat, Monumentul Tanchi?tilor Sovietici amplasat dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial ?n spatele Catedralei Ortodoxe.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. ?n plan frontal, Hotel Continental (Hotel New York), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a func?ionat mai mult de o jum?tate de secol o cafenea literar? a ora?ului.
		Pia?a Lucian Blaga Pia?a Lucian Blaga. Detaliu.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura vestic?. ?n imagine Casa Armatei (Casa ofi?erilor).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n st?nga imaginii, latura sudic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. Palatul Bánffy ?i cl?dirile Statusului Catolic. Carte po?tal?.
		Pia?a Abator Pia?a Abator. Ansamblu de blocuri de locuin?e construite ?n anii 1960 - 1970.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n imagine, latura estic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. ?n dreapta imaginii, ?n plan ?ndep?rtat, Teatrul Na?ional Lucian Blaga. Carte po?tal?.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul, latura nordic?. ?n plan ?ndep?rtat, Palatul Babos ?i, vis-à-vis Palatul Széki, construc?ii dat?nd de la sf?r?itul secolului 19.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. ?n plan frontal, Palatul Babo? construit la sf?r?itul secolului 19, ?n stil neogotic. A g?zduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, vedere panoramic?. ?n plan frontal, Catedrala Ortodox? ridicat? ?n deceniul 1920-1930.
		Pia?a Lucian Blaga Pia?a Lucian Blaga. Detaliu_vedere dinspre Biblioteca Central? Universitar? spre strada Napoca.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura sudic?. ?n partea st?ng?, Palatul de Justi?ie situat la intersec?ia Pie?ei Avram Iancu cu Calea Doroban?ilor. A fost construit ?n perioada 1898-1902, ?n stil eclectic, dup? planurile arhitectului Gyula Wagner. Cl?direa a fost catalogat? drept monument istoric ?i de arhitectur?. ?n ea func?ioneaz? Tribunalul ?i Curtea de Apel Cluj. ?n partea dreapt?, Teatrul Na?ional Lucian Blaga construit ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Vedere aerian? de ansamblu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n imagine, latura sudic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. ?n imagine, parte a Palatului Bánffy considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?. ?n continuare, cl?dirile Statusului Catolic, edificii construite ?ntre anii 1898-1899 dup? planurile arhitectului Alpár Ignác.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Vedere aerian? de ansamblu.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, vedere panoramic?. ?n plan frontal, Catedrala Ortodox? ridicat? ?n deceniul 1920-1930.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, vedere panoramic?. ?n imagine, Catedrala Ortodox? ridicat? ?n deceniul 1920-1930. Poart? hramul Adormirea Maicii Domnului. ?n anul 1973 a devenit catedral? arhiepiscopal?.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, vedere panoramic?. ?n st?nga imaginii, Catedrala Ortodox? construit? ?n deceniul 1920-1930. ?n dreapta imaginii, cl?direa Teatrului Na?ional Lucian Blaga construit?, ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner pe locul fostei pie?e de lemne a ora?ului.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura estic?. Vedere spre Calea Doroban?ilor. ?n partea dreapt?, Palatul de Justi?ie construit ?n perioada 1898-1902, ?n stil eclectic, dup? planurile arhitectului Gyula Wagner. Cl?direa a fost catalogat? drept monument istoric ?i de arhitectur?. ?n ea func?ioneaz? Tribunalul ?i Curtea de Apel Cluj. ?n partea st?ng?, parte a Palatului de Finan?e construit ?n 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich M?tz.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. ?n imagine, Catedrala Ortodox? ridicat? ?n deceniul 1920-1930. Poart? hramul Adormirea Maicii Domnului. ?n anul 1973 a devenit catedral? arhiepiscopal?. ?n fa?a l?ca?ului, statuia lui Avram Iancu, amplasat? ?n pia?? dup? 1990.
		Canalul Morii Canalul Morii. Detaliu.
		Stadionul Ion Moina (Aleea Stadionului) Stadionul Ion Moina (Aleea Stadionului), aren? sportiv? inaugurat? ?n anul 1911 ca Stadion Or??enesc. ?n 1961 a fost inaugurat noul stadion, construit ?n form? de potcoav?, ?n cinstea echipei studen?e?ti ce folosea arena ca baz? de antrenament: ?U” Cluj.
		Strada Clinicilor Strada Clinicilor. ?ncep?nd cu anii 1880 ?i p?n? la mijlocul anilor 1930 pe aceast? strad? s-au construit principalele spitale ?i sedii pentru catedrele de medicin? ale Universit??ii clujene.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situat? sub Dealul Cet??uia, pe malul r?ului Some?ul Mic. Ansamblu de locuin?e construit dup? 1960.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. O dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la ?nceputul secolului 20, parte a corso-ului clujean. ?n prim-plan, Catedrala Greco-Catolic? cu hramul Schimbarea la Fa??. Edificiul a fost ridicat ?n stil baroc ?n anii 1775-1779 de Ordinul Romano-Catolic al Fra?ilor Minori Conventuali dup? planurile arhitectului Kitner Francisc. Biserica a fost donat? Bisericii Rom?ne Unite cu Roma ?n anul 1924 de c?tre Sf?ntul Scaun, pentru a servi drept catedral? a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, vedere dinspre Pia?a Unirii.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu, una din cele mai vechi str?zi ale Clujului. ?n plan apropiat, cl?direa Universit??ii Babe?-Bolyai (construit? ?ntre 1893-1902 dup? planurile arhitec?ilor Meixner Károly ?i Alpár Ignác).
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situat? sub Dealul Cet??uia, pe malul r?ului Some?ul Mic. Ansamblu de locuin?e construit dup? 1960.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu, una din cele mai vechi str?zi ale Clujului. ?n plan apropiat, Colegiul Academic, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 dup? proiectele arhitectului bucure?tean, George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. ?n continuare, cl?direa Universit??ii Babe?-Bolyai (construit? ?ntre 1893-1902 dup? planurile arhitec?ilor Meixner Károly ?i Alpár Ignác).
		Strada Iuliu Maniu Strada Iuliu Maniu. ?n imagine, ?n plan ?ndep?rtat, latura estic? a Bisericii Romno-Catolice Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii).
		Strada Horea Strada Horea. Detaliu.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situat? sub Dealul Cet??uia, pe malul r?ului Some?ul Mic. Ansamblu de locuin?e construit dup? 1960.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand. Detaliu - zona podului de fier peste r?ul Some?ul Mic. ?n imagine, Palatul Széki, cl?dire neogotic? ridicat? ?n anul 1893 de farmacistul ?i profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922). ?n dreapta imaginii, Palatul Babos construit la sf?r?itul secolului 19, ?n stil neogotic. A g?zduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, vedere dinspre Pia?a Unirii.
		Strada Clinicilor Strada Clinicilor. ?ncep?nd cu anii 1880 ?i p?n? la mijlocul anilor 1930 pe aceast? strad? s-au construit principalele spitale ?i sedii pentru catedrele de medicin? ale Universit??ii clujene.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu, una din cele mai vechi str?zi ale Clujului. ?n plan apropiat, cl?direa Universit??ii Babe?-Bolyai (construit? ?ntre 1893-1902 dup? planurile arhitec?ilor Meixner Károly ?i Alpár Ignác).
		Strada Clinicilor Strada Clinicilor. ?ncep?nd cu anii 1880 ?i p?n? la mijlocul anilor 1930 pe aceast? strad? s-au construit principalele spitale ?i sedii pentru catedrele de medicin? ale Universit??ii clujene.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, col?ul estic. Vedere de pe acoperi?ul Teatrului Na?ional Lucian Blaga. Detaliu arhitectonic
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand. Detaliu - zona podului de fier peste r?ul Some?ul Mic. ?n imagine, Palatul Széki, cl?dire neogotic? ridicat? ?n anul 1893 de farmacistul ?i profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922). ?n dreapta imaginii, Palatul Babos construit la sf?r?itul secolului 19, ?n stil neogotic. A g?zduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh.
		Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac) Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac), cl?dire construit? ?n 1910, ?n stil Secession, ?n locul vechiului edificiu care data din anul 1874.
		Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu) Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu). Cl?direa a fost construit?, ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner pe locul fostei pie?e de lemne a ora?ului. Edificiul, destinat ini?ial Teatrului Na?ional Maghiar, a fost inaugurat ?n data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului ?i al Operei Rom?ne clujene.
		Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac) Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac), cl?dire construit? ?n 1910, ?n stil Secession, ?n locul vechiului edificiu care data din anul 1874.
		Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac) Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac), cl?dire construit? ?n 1910, ?n stil Secession, ?n locul vechiului edificiu care data din anul 1874.
		Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu) Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu). Cl?direa a fost construit?, ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner pe locul fostei pie?e de lemne a ora?ului. Edificiul, destinat ini?ial Teatrului Na?ional Maghiar, a fost inaugurat ?n data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului ?i al Operei Rom?ne clujene.
		Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu) Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu). Cl?direa a fost construit?, ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner pe locul fostei pie?e de lemne a ora?ului. Edificiul, destinat ini?ial Teatrului Na?ional Maghiar, a fost inaugurat ?n data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului ?i al Operei Rom?ne clujene.
		Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu) Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu). Cl?direa a fost construit?, ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner pe locul fostei pie?e de lemne a ora?ului. Edificiul, destinat ini?ial Teatrului Na?ional Maghiar, a fost inaugurat ?n data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului ?i al Operei Rom?ne clujene.
		Institutul Teologic Protestant (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Institutul Teologic Protestant (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa a fost construit? la sf?r?itul secolului 19 ?i a ad?postit, din 15 septembrie 1895, Facultatea Teologic? Evanghelico-Reformat? a Eparhiei din Ardeal. ?n anul 1848 a luat fiin?? Institutul Teologic Protestant de Grad Universitar.
		Universitatea Babe?-Bolyai (strada Mihail Kog?lniceanu) Universitatea Babe?-Bolyai (strada Mihail Kog?lniceanu), cl?direa central? construit? ?ntre anii 1893-1902 dup? planurile arhitec?ilor Alpár Ignác ?i Meixner Károly.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului de pe Dealul Cet??uia.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere aerian? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului de pe Dealul Cet??uia.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului de pe Dealul Cet??uia.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere aerian? asupra ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului de pe Dealul Cet??uia.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra laturii vestice a ora?ului. Pe malul drept al r?ului Some?ul Mic, ansamblul de blocuri de pe strada General Dragalina ?i parte a cartierului Grigorescu. ?n st?nga imaginii, Parcul Central, stadionul Ion Moina ?i cartierul M?n??tur.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului de pe Dealul Cet??uia.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului de pe Dealul Cet??uia.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra laturii sud-estice a ora?ului. ?n prim-plan, col?ul sud-vestic al Pie?ei Unirii.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului de pe Dealul Cet??uia.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere aerian? asupra ora?ului.