A-L M-Z
close this section of the library Carte poştală
View the document Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
View the document Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
View the document Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construită în stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul 15 şi care se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construcţiei au fost întocmite de meşterul Kagerbauer Antal.
View the document Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii)
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
View the document Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii)
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
View the document Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii)
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Amvonul baroc, construit între anii 1740-1750 de către meşterii Nachtigall Janos şi Schuchbauer Antal.
View the document Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu)
Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu) a fost ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală.
View the document Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care străjuieşte intrarea în biserică din anul 1899, an în care a fost adus din faţa Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Portalul, cu grupul statuar Sfântul Mihail, a fost realizat de Kőnig János la cererea bisericii catolice, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
View the document Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii)
Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Amvonul baroc, construit între anii 1740-1750 de către meşterii Nachtigall Janos şi Schuchbauer Antal.
View the document Cartierul Grigorescu
Cartierul Grigorescu situat în nord-vestul oraşului, primul cartier al oraşului construit în anii '60. Detaliu.
View the document Cartierul Gheorgheni
Cartierul Gheorgheni, cartier situat în estul oraşului, construit în anii '60 după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement. Este al doilea cartier, după cartierul Grigorescu care a fost construit in Cluj-Napoca.
View the document Cartierul Între lacuri
Cartierul Între lacuri. Ansamblu de blocuri de locuinţe construite în anii 1980.
View the document Cartierul Abator
Cartierul Abator. Detaliu. Ansamblu de blocuri de locuinţe construite în anii 1980.
View the document Institutul de Sănătate Publică Prof. Dr. Iuliu Moldovan (strada Louis Pasteur)
Institutul de Sănătate Publică Prof. Dr. Iuliu Moldovan (strada Louis Pasteur). Construcţia datează din anul 1886 şi a fost realizată după planurile arhitectului maghiar Hauszmann Alajos.
View the document Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj (strada Mihail Kogălniceanu)
Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj (strada Mihail Kogălniceanu) a luat fiinţă în anul 1950 prin concentarea mai multor biblioteci vechi ale Transilvaniei. Clădirea care adăposteşte această instituţie a fost construită în anul 1976 după proiectele întocmite de Institutul de Construcţii şi Proiectări Cluj-Napoca.
View the document Sala Sporturilor Horia Demian (Splaiul Independenţei)
Sala Sporturilor Horia Demian (Splaiul Independenţei), construcţie modernă, cu caracter polivalent, inaugurată în anul 1960.
View the document Hotel Belvedere (strada Călăraşilor)
Hotel Belvedere (strada Călăraşilor) construit pe colina Dealului Cetăţuia în anii '70 ai secolului 20.
View the document Hotel Napoca (strada Octavian Goga)
Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit în anul 1970 pe malul râului Someşul Mic, în imediata apropiere a parcului şi stadionului, după un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitecţilor.
View the document Hotel Napoca (strada Octavian Goga)
Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit în anul 1970 pe malul râului Someşul Mic, în imediata apropiere a parcului şi stadionului, după un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitecţilor. În plan apropiat, grupul statuar Horea, Cloşca şi Crişan realizat de sculptorul Ion Vlasiu (1974).
View the document Hotel Napoca (strada Octavian Goga)
Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit în anul 1970 pe malul râului Someşul Mic, în imediata apropiere a parcului şi stadionului, după un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitecţilor.
View the document Complexul studenţesc Haşdeu (strada Bogdan Petriceicu Haşdeu)
Complexul studenţesc Haşdeu (strada Bogdan Petriceicu Haşdeu).
View the document Casa de Cultură a Studenţilor (Piaţa Lucian Blaga)
Casa de Cultură a Studenţilor (Piaţa Lucian Blaga). Clădirea a fost construită în anii 1959-1960 după proiectele arhitectului Natalia Mănduc.
View the document Hotel Napoca (strada Octavian Goga)
Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit în anul 1970 pe malul râului Someşul Mic, în imediata apropiere a parcului şi stadionului, după un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitecţilor.
View the document Hotel Belvedere (strada Călăraşilor)
Hotel Belvedere (strada Călăraşilor) construit pe colina Dealului Cetăţuia în anii '70 ai secolului 20.
View the document Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga)
Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga) construită între anii 1906 - 1908 după planurile arhitecţilor Gergely Kálmán şi Korb Flóris Nandor.
View the document Hotel Napoca (strada Octavian Goga)
Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit în anul 1970 pe malul râului Someşul Mic, în imediata apropiere a parcului şi stadionului, după un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitecţilor.
View the document Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga)
Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga) construită între anii 1906 - 1908 după planurile arhitecţilor Gergely Kálmán şi Korb Flóris Nandor.
View the document Primăria veche (Bulevardul Eroilor)
Clădirea veche a Primăriei (Bulevardul Eroilor). Clădirea a fost construită în stil neorenascentist (1843-1845) după proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul clădirii se poate vedea vechea stemă a oraşului.
View the document Palatul Primăriei (strada Memorandumului)
Palatul Primăriei (strada Memorandumului). Carte poştală.
View the document Liceul Teoretic Báthory István (strada Mihail Kogălniceanu)
Liceul Teoretic Báthory István (strada Mihail Kogălniceanu), fostul Colegiu iezuit (fondat în 1579 de principele Ştefan Báthory). Începând cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o instituţie universtară cu facultăţi de drept şi de medicină. Clădirea actuală a liceului a fost construită între anii 1817 şi 1821, după proiectele inginerului Friedrich Thallinger. În plan îndepărtat, clădirea Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piariştilor (1773), construită în stil baroc.
View the document Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea a fost construită după planurile arhitectului Lajos Pákey (1899-1901). În plan îndepărtat, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
View the document Facultatea de Litere (strada Horea)
Facultatea de Litere (strada Horea), fostul Liceu Romano-Catolic de fete Marianum.
View the document Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia)
Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Între anii 1715 şi 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortificaţie cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului dar a fost folosită ulterior şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. După al doilea Război Mondial, dealul a devenit un loc de promenadă preferat de clujeni. În anii '70 pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere.
View the document Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia)
Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Între anii 1715 şi 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortificaţie cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului dar a fost folosită ulterior şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. După al doilea Război Mondial, dealul a devenit un loc de promenadă preferat de clujeni.
View the document Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia)
Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Între anii 1715 şi 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortificaţie cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului dar a fost folosită ulterior şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. După al doilea Război Mondial, dealul a devenit un loc de promenadă preferat de clujeni.
View the document Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia)
Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Între anii 1715 şi 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortificaţie cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului dar a fost folosită ulterior şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. După al doilea Război Mondial, dealul a devenit un loc de promenadă preferat de clujeni. În anii '70 pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere.
View the document Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia)
Dealul Cetăţuia (cartierul Gruia). Între anii 1715 şi 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortificaţie cu scopul principal de a asigura controlul asupra oraşului dar a fost folosită ulterior şi ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluţiei de la 1848. După al doilea Război Mondial, dealul a devenit un loc de promenadă preferat de clujeni. În anii '70 pe colina dealului a fost construit Hotelul Belvedere.
View the document Uzinele Carbochim (Piaţa 1 Mai)
Uzina Carbochim (Piaţa 1 Mai), înfiinţată în anii 1949-1950, prima întreprindere din România profilată pentru producţia de electrozi siderurgici, materiale abrazive şi pietre de polizor.
View the document Fabrica de încălţăminte Clujana (Piaţa 1 Mai)
Fabrica de încălţăminte Clujana (Piaţa 1 Mai). Sala de sport.
View the document Gara Cluj
Gara CFR Cluj. Construcţie modernă, alăturată vechii clădiri (1870), ridicată în anii '70 ai secolului 20.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Clădirea din imagine adăposteşte Muzeul Botanic care funcţionează cu statut de colecţie academică din anul 1919. El continuă şi dezvoltă o parte dintre colecţiile Muzeului Ardelean, a căror bază a fost pusă încă din anul 1859.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii)
Grădina Botanică Alexandru Borza (strada Republicii). Fondată în 1920. Detaliu.
View the document Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului)
Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserica franciscană (construită între anii 1260-1290) a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu Sala Mátyás.
View the document Mănăstirea greco-catolică Macrina (strada Crizantemelor)
Mănăstirea Macrina a maicilor greco-catolice baziliene (strada Crizantemelor) din cartierul Gheorgheni (construcţia datează din anul 1991).
View the document Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului)
Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserica franciscană (construită între anii 1260-1290) a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu Refectoriul.
View the document Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului)
Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserica franciscană (construită între anii 1260-1290) a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu din curtea interioară.
View the document Monumentul Memorandiştilor (Bulevardul Eroilor)
Monumentul Memorandiştilor (Bulevardul Eroilor) a fost ridicat în anul 1994. Monumentul aminteşte de procesul Memorandiştilor din mai 1894 intentat celor 21 de autori ai Memorandumului înaintat curţii de la Viena, pentru drepturile românilor.
View the document Statuia Lupa Capitolina (Bulevardul Eroilor)
Statuia Lupa Capitolina (Bulevardul Eroilor) este o copie a Lupei Capitolina din Roma, dăruită în anul 1921 de municipalitatea din Roma oraşului Cluj, ca simbol al latinităţii. Soclul monumentului a fost prevăzut cu un basorelief al împăratului Traian, lucrare executată în bronz de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930), şi cu inscripţia ALLA CITTÀ DI CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI.
View the document Monumentul Glorie ostaşilor români (Piaţa Avram Iancu)
Monumentul Glorie ostaşilor români (Piaţa Avram Iancu), opera sculptorului Radu Aftenie. Lucrarea a fost amplasată în spatele Catedralei Ortodoxe, după 1990, în locul monumentului închinat ostaşilor sovietici.
View the document Monumentul Glorie ostaşilor români (Piaţa Avram Iancu)
Monumentul Glorie ostaşilor români (Piaţa Avram Iancu), opera sculptorului Radu Aftenie. Lucrarea a fost amplasată în spatele Catedralei Ortodoxe, după 1990, în locul monumentului închinat ostaşilor sovietici.
View the document Bustul lui Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga)
Bustul lui Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga), opera sculptorului Eugen Gocan (1970). Monumentul este amplasat în faţa Bibliotecii Centrale Universitare.
View the document Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul)
Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizată în manieră ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc în anul 1976.
View the document Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul)
Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizată în manieră ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc în anul 1976.
View the document Statuia Reginei Elisabeta
Statuia Reginei Ungariei, Elisabeta (1854-1898), soţia împăratului Franz Joseph I al Austriei. Carte poştală.
View the document Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii)
Grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (Piaţa Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în faţa căreia sunt plasate alte 4 statui (de la stânga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timiş; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei şi Báthory István, voievodul Transilvaniei.
View the document Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul)
Statuia lui Mihai Viteazul (Piaţa Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizată în manieră ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc în anul 1976.
View the document Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii)
Grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (Piaţa Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în faţa căreia sunt plasate alte 4 statui (de la stânga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timiş; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei şi Báthory István, voievodul Transilvaniei.
View the document Bustul lui Emil Racoviţă (strada Clinicilor)
Bustul lui Emil Racoviţă (strada Clinicilor), sculptat în bronz, este opera sculptorului Virgil Fulicea. Monumentul, amplasat în faţa Institutului de Speologie - instituţie de cercetare fondată de savantul Emil Racoviţă - a fost dezvelit în anul 1957.
View the document Grupul statuar Şcoala Ardeleană (strada Mihail Kogălniceanu)
Grupul statuar Şcoala Ardeleană (strada Mihail Kogălniceanu), operă a sculptorului Romul Ladea, a fost dezvelit în data de 30 iunie 1973. Personalităţile reprezentate sunt cărturarii Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Şincai (1754-1816) şi Petru Maior (1756-1821). Grupul statuar este situat în dreptul intrării principale a Universităţii Babeş-Bolyai.
View the document Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
View the document Palatul Regionalei de Căi Ferate (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Palatul Regionalei de Căi Ferate (Bulevardul 21 Deecembrie 1989). Iniţial, Palatul EMKE construit, în 1890-1891, de Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy György. Carte poştală.
View the document Palatul Regionalei de Căi Ferate (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Palatul Regionalei de Căi Ferate (Bulevardul 21 Deecembrie 1989). Iniţial, Palatul EMKE construit, în 1890-1891, de Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy György.
View the document Palatul Regionalei de Căi Ferate (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Palatul Regionalei de Căi Ferate (Bulevardul 21 Deecembrie 1989). Iniţial, Palatul EMKE construit, în 1890-1891, de Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy György.
View the document Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
View the document Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.
View the document Parcul Central
Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. Lacul a fost amenajat în perioada administrării parcului de către Societatea pentru Promenadă (1866 - 1886).
View the document Parcul Central
Parcul Central, vedere panoramică. Detaliu.
View the document Parcul Central
Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. Detaliu_fântâna arteziană.
View the document Parcul Central
Parcul Central. Carte poştală.
View the document Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic)
Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu în aer liber din România, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiinţă în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678. Detali_Biserica de lemn din Cizer (Sălaj, 1773).
View the document Parcul Central
Parcul Central. Carte poştală.
View the document Parcul Central
Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. Lacul a fost amenajat în perioada administrării parcului de către Societatea pentru Promenadă (1866-1886). În plan secund, Cafe Restaurant Chiosc construit în anii 1870.
View the document Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic)
Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu în aer liber din România, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiinţă în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678.
View the document Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic)
Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu în aer liber din România, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiinţă în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678.
View the document Parcul Central
Parcul Central. Carte poştală.
View the document Cafe Restaurant Chios (Parcul Central)
Cafe Restaurant Chios (Parcul Central). Edificiu construit în anii 1870 în cadrul amplului proces de amenajare a parcului central al oraşului, proces desfăşurat, timp de două decenii (1866 - 1886), sub patronajul Societăţii pentru Promenadă.
View the document Parcul Central
Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. Lacul a fost amenajat în perioada administrării parcului de către Societatea pentru Promenadă (1866 - 1886).
View the document Parcul Central
Parcul Central. Carte poştală.
View the document Piaţa Mihai Viteazul
Piaţa Mihai Viteazul. În imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963.
View the document Piaţa Mihai Viteazul
Piaţa Mihai Viteazul. În imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963. În plan apropiat, Statuia lui Mihai Viteazul, opera sculptorului Marius Butunoiu realizată în manieră ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc în anul 1976.
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii, latura vestică. În imagine, în plan îndepărtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a funcţionat mai mult de o jumătate de secol o cafenea literară a oraşului. În plan apropiat, grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900).
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În stânga imaginii, Catedrala Ortodoxă construită în deceniul 1920-1930. În dreapta imaginii, clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului.
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii, vedere panoramică. În imagine, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România. Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul ofiţerilor (eroilor) sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial în faţa Catedralei Ortodoxe.
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii, colţul sud-vestic. Vedere din turnul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail. În plan frontal, clădirile situate la intersecţia Pieţei Unirii cu strada Universităţii, ridicate la începutul secolului 20 în stil Secession. În dreapta imaginii, Hotel Continental (Hotel New York), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. În centrul imaginii, grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (1458-1490), opera sculptorului Fadrusz János.
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii. În imagine, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
View the document Piaţa Muzeului
Piaţa Muzeului, vedere înspre Biserica franciscană. Carte poştală.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu. Parcul Operei. În plan frontal clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga. Clădirea a fost construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul Tanchiştilor Sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial în spatele Catedralei Ortodoxe.
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii, latura vestică. În plan frontal, Hotel Continental (Hotel New York), construit în stil eclectic la începutul secolului 20, sub îndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a funcţionat mai mult de o jumătate de secol o cafenea literară a oraşului.
View the document Piaţa Lucian Blaga
Piaţa Lucian Blaga. Detaliu.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu, latura vestică. În imagine Casa Armatei (Casa ofiţerilor).
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii. În stânga imaginii, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii, latura estică. Palatul Bánffy şi clădirile Statusului Catolic. Carte poştală.
View the document Piaţa Abator
Piaţa Abator. Ansamblu de blocuri de locuinţe construite în anii 1960 - 1970.
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii. În imagine, latura estică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu. În dreapta imaginii, în plan îndepărtat, Teatrul Naţional Lucian Blaga. Carte poştală.
View the document Piaţa Mihai Viteazul
Piaţa Mihai Viteazul, latura nordică. În plan îndepărtat, Palatul Babos şi, vis-à-vis Palatul Széki, construcţii datând de la sfârşitul secolului 19.
View the document Piaţa Mihai Viteazul
Piaţa Mihai Viteazul. În plan frontal, Palatul Baboş construit la sfârşitul secolului 19, în stil neogotic. A găzduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În plan frontal, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930.
View the document Piaţa Lucian Blaga
Piaţa Lucian Blaga. Detaliu_vedere dinspre Biblioteca Centrală Universitară spre strada Napoca.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu, latura sudică. În partea stângă, Palatul de Justiţie situat la intersecţia Pieţei Avram Iancu cu Calea Dorobanţilor. A fost construit în perioada 1898-1902, în stil eclectic, după planurile arhitectului Gyula Wagner. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric şi de arhitectură. În ea funcţionează Tribunalul şi Curtea de Apel Cluj. În partea dreaptă, Teatrul Naţional Lucian Blaga construit în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner.
View the document Piaţa Mihai Viteazul
Piaţa Mihai Viteazul. Vedere aeriană de ansamblu.
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii. În imagine, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
View the document Piaţa Unirii
Piaţa Unirii, latura estică. În imagine, parte a Palatului Bánffy considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă. În continuare, clădirile Statusului Catolic, edificii construite între anii 1898-1899 după planurile arhitectului Alpár Ignác.
View the document Piaţa Mihai Viteazul
Piaţa Mihai Viteazul. Vedere aeriană de ansamblu.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În plan frontal, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În imagine, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În stânga imaginii, Catedrala Ortodoxă construită în deceniul 1920-1930. În dreapta imaginii, clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu, latura estică. Vedere spre Calea Dorobanţilor. În partea dreaptă, Palatul de Justiţie construit în perioada 1898-1902, în stil eclectic, după planurile arhitectului Gyula Wagner. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric şi de arhitectură. În ea funcţionează Tribunalul şi Curtea de Apel Cluj. În partea stângă, parte a Palatului de Finanţe construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz.
View the document Piaţa Avram Iancu
Piaţa Avram Iancu. În imagine, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală. În faţa lăcaşului, statuia lui Avram Iancu, amplasată în piaţă după 1990.
View the document Canalul Morii
Canalul Morii. Detaliu.
View the document Stadionul Ion Moina (Aleea Stadionului)
Stadionul Ion Moina (Aleea Stadionului), arenă sportivă inaugurată în anul 1911 ca Stadion Orăşenesc. În 1961 a fost inaugurat noul stadion, construit în formă de potcoavă, în cinstea echipei studenţeşti ce folosea arena ca bază de antrenament: „U” Cluj.
View the document Strada Clinicilor
Strada Clinicilor. Începând cu anii 1880 şi până la mijlocul anilor 1930 pe această stradă s-au construit principalele spitale şi sedii pentru catedrele de medicină ale Universităţii clujene.
View the document Strada General Dragalina
Strada General Dragalina, situată sub Dealul Cetăţuia, pe malul râului Someşul Mic. Ansamblu de locuinţe construit după 1960.
View the document Bulevardul Eroilor
Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul secolului 20, parte a corso-ului clujean. În prim-plan, Catedrala Greco-Catolică cu hramul Schimbarea la Faţă. Edificiul a fost ridicat în stil baroc în anii 1775-1779 de Ordinul Romano-Catolic al Fraţilor Minori Conventuali după planurile arhitectului Kitner Francisc. Biserica a fost donată Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1924 de către Sfântul Scaun, pentru a servi drept catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
View the document Strada Regele Ferdinand
Strada Regele Ferdinand, vedere dinspre Piaţa Unirii.
View the document Strada Mihail Kogălniceanu
Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului. În plan apropiat, clădirea Universităţii Babeş-Bolyai (construită între 1893-1902 după planurile arhitecţilor Meixner Károly şi Alpár Ignác).
View the document Strada General Dragalina
Strada General Dragalina, situată sub Dealul Cetăţuia, pe malul râului Someşul Mic. Ansamblu de locuinţe construit după 1960.
View the document Strada Mihail Kogălniceanu
Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului. În plan apropiat, Colegiul Academic, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii româneşti din perioada interbelică. Clădire construită între anii 1935-1937 după proiectele arhitectului bucureştean, George Cristinel, unul dintre arhitecţii catedralei ortodoxe clujene. În continuare, clădirea Universităţii Babeş-Bolyai (construită între 1893-1902 după planurile arhitecţilor Meixner Károly şi Alpár Ignác).
View the document Strada Iuliu Maniu
Strada Iuliu Maniu. În imagine, în plan îndepărtat, latura estică a Bisericii Romno-Catolice Sfântul Mihail (Piaţa Unirii).
View the document Strada Horea
Strada Horea. Detaliu.
View the document Strada General Dragalina
Strada General Dragalina, situată sub Dealul Cetăţuia, pe malul râului Someşul Mic. Ansamblu de locuinţe construit după 1960.
View the document Strada Regele Ferdinand
Strada Regele Ferdinand. Detaliu - zona podului de fier peste râul Someşul Mic. În imagine, Palatul Széki, clădire neogotică ridicată în anul 1893 de farmacistul şi profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922). În dreapta imaginii, Palatul Babos construit la sfârşitul secolului 19, în stil neogotic. A găzduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh.
View the document Strada Regele Ferdinand
Strada Regele Ferdinand, vedere dinspre Piaţa Unirii.
View the document Strada Clinicilor
Strada Clinicilor. Începând cu anii 1880 şi până la mijlocul anilor 1930 pe această stradă s-au construit principalele spitale şi sedii pentru catedrele de medicină ale Universităţii clujene.
View the document Strada Mihail Kogălniceanu
Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului. În plan apropiat, clădirea Universităţii Babeş-Bolyai (construită între 1893-1902 după planurile arhitecţilor Meixner Károly şi Alpár Ignác).
View the document Strada Clinicilor
Strada Clinicilor. Începând cu anii 1880 şi până la mijlocul anilor 1930 pe această stradă s-au construit principalele spitale şi sedii pentru catedrele de medicină ale Universităţii clujene.
View the document Bulevardul Eroilor
Bulevardul Eroilor, colţul estic. Vedere de pe acoperişul Teatrului Naţional Lucian Blaga. Detaliu arhitectonic
View the document Strada Regele Ferdinand
Strada Regele Ferdinand. Detaliu - zona podului de fier peste râul Someşul Mic. În imagine, Palatul Széki, clădire neogotică ridicată în anul 1893 de farmacistul şi profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922). În dreapta imaginii, Palatul Babos construit la sfârşitul secolului 19, în stil neogotic. A găzduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh.
View the document Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac)
Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac), clădire construită în 1910, în stil Secession, în locul vechiului edificiu care data din anul 1874.
View the document Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu)
Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu). Clădirea a fost construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. Edificiul, destinat iniţial Teatrului Naţional Maghiar, a fost inaugurat în data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului şi al Operei Române clujene.
View the document Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac)
Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac), clădire construită în 1910, în stil Secession, în locul vechiului edificiu care data din anul 1874.
View the document Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac)
Teatrul Maghiar de Stat (strada Emil Isac), clădire construită în 1910, în stil Secession, în locul vechiului edificiu care data din anul 1874.
View the document Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu)
Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu). Clădirea a fost construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. Edificiul, destinat iniţial Teatrului Naţional Maghiar, a fost inaugurat în data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului şi al Operei Române clujene.
View the document Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu)
Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu). Clădirea a fost construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. Edificiul, destinat iniţial Teatrului Naţional Maghiar, a fost inaugurat în data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului şi al Operei Române clujene.
View the document Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu)
Teatrul Naţional Lucian Blaga (Piaţa Avram Iancu). Clădirea a fost construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. Edificiul, destinat iniţial Teatrului Naţional Maghiar, a fost inaugurat în data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului şi al Operei Române clujene.
View the document Institutul Teologic Protestant (Bulevardul 21 Decembrie 1989)
Institutul Teologic Protestant (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea a fost construită la sfârşitul secolului 19 şi a adăpostit, din 15 septembrie 1895, Facultatea Teologică Evanghelico-Reformată a Eparhiei din Ardeal. În anul 1848 a luat fiinţă Institutul Teologic Protestant de Grad Universitar.
View the document Universitatea Babeş-Bolyai (strada Mihail Kogălniceanu)
Universitatea Babeş-Bolyai (strada Mihail Kogălniceanu), clădirea centrală construită între anii 1893-1902 după planurile arhitecţilor Alpár Ignác şi Meixner Károly.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului de pe Dealul Cetăţuia.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere aeriană asupra centrului oraşului.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului de pe Dealul Cetăţuia.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului de pe Dealul Cetăţuia.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere aeriană asupra oraşului.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului de pe Dealul Cetăţuia.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra laturii vestice a oraşului. Pe malul drept al râului Someşul Mic, ansamblul de blocuri de pe strada General Dragalina şi parte a cartierului Grigorescu. În stânga imaginii, Parcul Central, stadionul Ion Moina şi cartierul Mănăştur.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului de pe Dealul Cetăţuia.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului de pe Dealul Cetăţuia.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra laturii sud-estice a oraşului. În prim-plan, colţul sud-vestic al Pieţei Unirii.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere panoramică asupra centrului oraşului de pe Dealul Cetăţuia.
View the document Cluj-Napoca, vedere panoramică
Cluj-Napoca, vedere aeriană asupra oraşului.