Lista subiecte

A-L M-Z

Biserici

		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. În plan secund, Biserica Reformată-Calvină sau Biserica Reformată Centrală (strada Mihail Kogălniceanu), unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania construită între anii 1486-1510.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construită în stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul 15 şi care se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construcţiei au fost întocmite de meşterul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu. Vedere din curtea interioară a Colegiului reformat condus de eruditul maghiar Apáczai Csere János între anii 1655-1659 (azi curtea Liceului Teoretic Gheorghe Şincai). În plan frontal, latura vestică a Bisericii Reformate-Calvine (Biserica Reformată Centrală), unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania. Biserica a fost construită între anii 1486-1510.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. Detaliu din interior_zona altarului.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica şi mânăstirea franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica şi mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserică a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu din curtea interioară.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică închinată Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László. Fotografie realizată după o carte poştală de început de secol 20.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu (Farkas utca). În plan frontal, Biserica Reformată-Calvină (Biserica Reformată Centrală). Unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania. Biserica a fost construită între anii 1486-1510. În partea dreaptă a imaginii, latura nordică a Colegiului reformat condus de eruditul maghiar Apáczai Csere János între anii 1655-1659.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László. În imagine, altarul principal datând din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László şi închinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construită în stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul 15 şi care se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construcţiei au fost întocmite de meşterul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Greco-Catolică Învierea Domnului (strada Ioan Bob) Biserica Greco-Catolică Învierea Domnului (strada Ioan Bob) este prima biserică greco-catolică construită în Cluj şi cea mai veche biserică românească din oraş. Numele sub care este cunoscută biserica - Biserica Bob - provine de la cel al episcopului Bisericii Române Unite cu Roma, Ioan Bob (1782-1830), pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcaşul de cult, între anii 1801-1803.
		Biserica şi mânăstirea franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica şi mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserică a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Fotografie realizată după o carte poştală de început de secol 20.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Amvonul baroc, construit între anii 1740-1750 de către meşterii Nachtigall Janos şi Schuchbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construită în stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul 15 şi care se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construcţiei au fost întocmite de meşterul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura nordică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura vestică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Greco-Catolică Învierea Domnului (strada Ioan Bob) Biserica Greco-Catolică Învierea Domnului (strada Ioan Bob) este prima biserică greco-catolică construită în Cluj şi cea mai veche biserică românească din oraş. Numele sub care este cunoscută biserica - Biserica Bob - provine de la cel al episcopului Bisericii Române Unite cu Roma, Ioan Bob (1782-1830), pe cheltuiala căruia a fost ridicat lăcaşul de cult, între anii 1801-1803.
		Catedrala Greco-Catolică cu hramul Schimbarea la Faţă (Bulevardul Eroilor) Catedrala Greco-Catolică cu hramul Schimbarea la Faţă (Bulevardul Eroilor). Edificiul a fost ridicat în stil baroc în anii 1775-1779 de Ordinul Romano-Catolic al Fraţilor Minori Conventuali după planurile arhitectului Kitner Francisc. Biserica a fost donată Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1924 de către Sfântul Scaun, pentru a servi drept catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica şi mânăstirea franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica şi mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserică a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Amvonul baroc, construit între anii 1740-1750 de către meşterii Nachtigall Janos şi Schuchbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Amvonul baroc, construit între anii 1740-1750 de către meşterii Nachtigall Janos şi Schuchbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Amvonul baroc, construit între anii 1740-1750 de către meşterii Nachtigall Janos şi Schuchbauer Antal.
		Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu) Catedrala Ortodoxă din Cluj (Piaţa Avram Iancu) a fost ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura vestică. În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care a străjuit intrarea în biserică până în anul 1899. Portalul, cu grupul statuar Sf. Mihail, a fost realizat de Kőnig János la cererea bisericii, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. În imagine este surprins, în contextul sistematizării pieţei centrale (1890), momentul demolării clădirilor ce înconjurau biserica şi pe care parohia le închiria ca spaţii comerciale.
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László.
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care străjuieşte intrarea în biserică din anul 1899, an în care a fost adus din faţa Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Portalul, cu grupul statuar Sfântul Mihail, a fost realizat de Kőnig János la cererea bisericii catolice, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
		Biserica Reformată (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Reformată-Calvină din Oraşul de Jos denumită şi Biserica Reformată cu două turnuri (Bulevardul 21 Decembrie 1989). A fost construită între anii 1829 - 1879, în stil clasicist, după planurile arhitectului Georg Winkler.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura nordică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Portal baroc (Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care a străjuit intrarea în biserică până în anul 1899, an în care a fost mutat în faţa Bisericii Romano-Catolice Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Portalul, cu grupul statuar Sfântul Mihail, a fost realizat, în 1747, de Kőnig János la cererea bisericii catolice, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construită în stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul 15 şi care se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construcţiei au fost întocmite de meşterul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolică a Piariştilor (strada Universităţii) Biserica Piariştilor (strada Universităţii), iniţial Biserica Iezuiţilor, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi. În dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Biserica Romano-Catolică Szent Erzsébet (cartierul Someşeni) Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Someşeni). A fost construită în secolul 13 după invazia tătară şi reconstruită în forma actuală la 1530 de Mikola László. În imagine, altarul principal datând din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László şi închinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele. În imagine este surprinsă etapa construirii turnului în stil neogotic (1837 - 1860).
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura vestică. Poarta gotică, cu blazoanele împăratului Sigismund de Luxembourg (1419-1437), statuia Sfântului Mihail, patronul spiritual al bisericii şi al oraşului Cluj.
		Biserica Romano-Catolică Calvaria de la Cluj-Mănăştur (strada Primăverii) Biserica Calvaria a mănăstirii benedictine din actualul cartier Mănăştur construită în secolul 11, în stil gotic. Mănăstirea a fost distrusă în timpul primei invazii a tătarilor (1241) şi reconstruită de către regele Béla al IV-lea al Ungariei în 1263. Biserica poartă hramul Sfânta Maria.
		Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu) Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu) a fost ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală.
		Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolică Sfinţii Petru şi Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). În imagine se poate vedea impozantul portal baroc care străjuieşte intrarea în biserică din anul 1899, an în care a fost adus din faţa Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Portalul, cu grupul statuar Sfântul Mihail, a fost realizat de Kőnig János la cererea bisericii catolice, în amintirea epidemiei de ciumă din anii 1738-1742.
		Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu) Catedrala Ortodoxă (Piaţa Avram Iancu) a fost ridicată în deceniul 1920-1930. Detaliu din prima fază a construcţiei (1923-1926).
		Someşeni (cartier al municipiului Cluj-Napoca) Someşeni, cartier al municipiului Cluj-Napoca. Aşezarea este atestată documentar la 1280. Numele german al localităţii (menţionat pe harta lui Johannes Honterus) provine de la numele familiei nobiliare Mikola. Până în secolul 20 a fost o comună suburbană a municipiului Cluj. În plan îndepărtat, Biserica Romano-Catolică cu hramul Sfintei Elisabeta (secol 16).
		Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Clădirea a fost construită după planurile arhitectului Lajos Pákey (1902). În stânga imaginii, plan îndepărtat, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic) Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu în aer liber din România, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiinţă în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678. Detali_Biserica de lemn din Cizer (Sălaj, 1773).
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În stânga imaginii, Catedrala Ortodoxă construită în deceniul 1920-1930. În dreapta imaginii, clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. Detaliu. Vedere dinspre strada Regele Ferdinand. În imagine, fragment din latura nordică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail.
		Piaţa Muzeului Piaţa Muzeului, vedere înspre Biserica Franciscană. Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere din turnul Hotelului Continental (Hotel New York). În stânga imaginii, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. În centrul imaginii, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică şi colţul laturii estice. În plan îndepărtat, stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, pe colţ, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia (1872-1891) şi Hotel Central, construit la începutul secolului 19.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul ofiţerilor sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial. În plan secund, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În imagine, latura estică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele. În imagine surprinsă etapa construirii turnului în stil neogotic (1837 - 1860).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică şi colţul laturii estice. În plan îndepărtat, stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, pe colţ, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891), construit la începutul secolului 19.
		Biserica franciscană (Piaţa Muzeului) Biserica franciscană (Piaţa Muzeului). Biserica a fost proiectată în stil romanic târziu şi gotic, construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică şi colţul laturii estice. În plan îndepărtat, stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită între anii 1816-1829 după planurile Winkler György). Frontal, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891) şi Hotel Central, construit la începutul secolului 19.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În plan frontal, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu. În imagine, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală. În faţa lăcaşului, statuia lui Avram Iancu, amplasată în piaţă după 1990.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În stânga imaginii, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite în stil gotic în Cluj-Napoca. Începând cu secolul 18, în jurul bisericii se contruiesc o serie de clădiri, prăvălii, pe care parohia le închiria asigurându-şi în acest fel venituri. Odată cu sistematizarea Pieţei Centrale, în 1890, aceste clădiri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica între ele.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În imagine, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În imagine Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail. În stânga imaginii Obeliscul Karolina ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţie cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În imagine, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György) şi Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19). Fotografie realizată din turnul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, colţul nord-estic. În stânga imaginii, detaliu arhitectonic aparţinând Catedralei Ortodoxe (ridicată în deceniul 1920-1930). În dreapta imaginii, pe colţ, Palatul Regionalei de Căi Ferate, iniţial, Palatul EMKE construit, în 1890-1891, de Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy György.
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. În imagine este surprins, în contextul sistematizării pieţei centrale (1890), momentul demolării clădirilor ce înconjurau biserica şi pe care parohia le închiria ca spaţii comerciale.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, vedere panoramică. În imagine, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România. Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19).
		Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii), latura sudică. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În 1837 s-a început ridicarea actualului turn cu ceas, în stilul neogotic (finalizat în 1860). Turnul a rămas şi astăzi cel mai înalt turn de biserică din România.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În stânga imaginii, Catedrala Ortodoxă construită în deceniul 1920-1930. În dreapta imaginii, clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii. În imagine, latura sudică a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail construită în stil gotic între anii 1316 şi 1487 şi grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Piaţa Muzeului Piaţa Muzeului, vedere înspre Biserica Franciscană proiectată în stil romanic târziu şi gotic şi construită între anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse în timpul primei invazii a tătarilor. Între 1728-1738 biserica a fost renovată în stil baroc. În faţa Bisericii, Obeliscul Karolina, ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţa a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică şi colţul laturii estice. În plan îndepărtat, stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, pe colţ, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891), construit la începutul secolului 19.
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În plan frontal, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. În stânga imaginii, parte a Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail şi grupul statuar Matia Corvin.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura sudică. Vedere spre Bulevardul Eroilor. În centrul imaginii, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail. îN stânga imaginii, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Fotografie realizată după o gravură de secol 19 (autor neidentificat).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţie cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În imagine, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György) şi Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În plan frontal, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura nordică. În centrul imaginii, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. Detaliu_colţul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail. Zi de târg.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura estică. În imagine, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail, considerată a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România. Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487. În plan apropiat, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Fotografie realizată după o gravură de secol 19 (autor neidentificat).
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, colţul nord-estic, la intersecţia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. În stânga imaginii, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György). În dreapta imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la începutul secolului 19).
		Piaţa Avram Iancu Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În imagine, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală.
		Piaţa Unirii Piaţa Unirii, latura vestică. Detaliu_colţul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În plan apropiat, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk). În plan îndepărtat, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György)
		Strada Iuliu Maniu Strada Iuliu Maniu. În imagine, latura estică a Bisericii Romno-Catolice Sfântul Mihail.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele străzi comerciale ale oraşului încă din epoca medievală. O dată cu sistematizarea şi extinderea Pieţei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la începutul secolului 20, parte a corso-ului clujean. În prim-plan, Catedrala Greco-Catolică cu hramul Schimbarea la Faţă. Edificiul a fost ridicat în stil baroc în anii 1775-1779 de Ordinul Romano-Catolic al Fraţilor Minori Conventuali după planurile arhitectului Kitner Francisc. Biserica a fost donată Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1924 de către Sfântul Scaun, pentru a servi drept catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În imagine, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În plan frontal, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii). Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din România (70 de metri lungime şi o înălţime maximă de aproape 80 de metri). Construcţia bisericii s-a desfăşurat, cu intermitenţe, între anii 1316 şi 1487.
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). În stânga imaginii, plan îndepărtat, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii).
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi. În plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744, ca semn de recunoştinţă pentru ocrotirea adusă Clujului în perioada ultimei mari epidemii de ciumă. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi.
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În stânga imaginii, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În plan frontal, clădirea Universităţii Babeş-Bolyai construită in anul 1872 pe locul in care a funcţionat Colegiul Iezuit din secolul 16. Monumentul din faţa celor două edificii este statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În plan apropiat, în partea stângă, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk). În plan îndepărtat, Turnul de Poartă (parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval) ridicat în secolele 15-16 şi care a fost demolat în anul 1872.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989 la intersecţia cu strada Regele Ferdinand. În plan apropiat, parte a Bisericii Lutherane (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829 după planurile arhitectului Winkler György). În plan îndepărtat, turnul Bisericii Unitariene (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În imagine, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În imagine, Biserica Unitariană (construită în stil baroc, cu elemente rococo şi neoclasiciste, între anii 1791-1796, după planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Strada Universităţii Strada Universităţii. În imagine, Biserica iezuită, primul edificiu ecleziastic în stil baroc din Transilvania (construită între anii 1718 - 1724). În anul 1776 împărăteasa Maria Tereza a transferat biserica în proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poartă hramul Sfintei Treimi. În dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis în anul 1744. Statuia a fost realizată în stil baroc de către sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menţionată în documentele medievale ca Platea Luporum (Uliţa Lupilor). În plan îndepărtat, Biserica Reformată-Calvină construită între anii 1486-1510.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordică. În imagine, Biserica Lutherană (construită, în stil baroc, între anii 1816-1829, după planurile arhitectului Winkler György).
		Strada Horea Strada Horea. Detaliu.
		Strada Mihail Kogălniceanu Strada Mihail Kogălniceanu, una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menţionată în documentele medievale ca Platea Luporum (Uliţa Lupilor). În stânga imaginii, Palatul Teleki construit între 1790-1795 după planurile arhitectului Joseph Leder. Aparţine barocului târziu, cu unele elemente de clasicism. În plan îndepărtat, Biserica Reformată-Calvină construită între anii 1486-1510.
		Strada Universităţii Strada Universităţii, latura estică. În plan îndepărtat, Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, vedere dinspre est. În partea dreaptă, Biserica Reformată-Calvină din Oraşul de Jos denumită şi Biserica Reformată cu două turnuri. A fost construită între anii 1829 - 1879, în stil clasicist, după planurile arhitectului Georg Winkler. Sfinţirea bisericii a avut loc la 12 octombrie 1851. În centrul imaginii, în plan îndepărtat, Turnul de Poartă (parte componentă a fortificaţiilor oraşului medieval) ridicat în secolele 15-16 şi care a fost demolat în anul 1872.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului, latura sudică. În imagine, în plan secund, schela ridicată în jurul turnului neogotic al Bisericii Romano-Catolice Sfântul Mihail, turn construit între anii 1837 şi 1860.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989 la intersecţia cu strada Constanţa. În dreapta imaginii, Biserica Reformată-Calvină din Oraşul de Jos denumită şi Biserica Reformată cu două turnuri. A fost construită între anii 1829 - 1879, în stil clasicist, după planurile arhitectului Georg Winkler.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică. În imagine, vechea cetate a Clujului înconjurată de zidurile de apărare (demolate în secolul 19). În plan apropiat, de la stânga la dreapta: Biserica Franciscană (Piaţa Muzeului), Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail (Piaţa Unirii) şi Biserica Romano-Catolică a Iezuiţilor (strada Universităţii). În plan îndepărtat, Biserica Reformată Centrală (strada Mihail Kogălniceanu). Fotografie după o gravură de la începutul secolului 19.
		Cluj-Napoca, vedere panoramică Cluj-Napoca, vedere panoramică. Detaliu. Biserica Romano Catolică Sfântul Mihail. Turnul neogotic construit în anul 1859.