Lista subiecte

A-L M-Z

Fotografie

		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), ini?ial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectur? din Cluj. Construit? ?n secolul 15, casa ?n care s-a n?scut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), dateaz? din perioada goticului t?rziu ?i a Rena?terii.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte component? a sistemului de fortifica?ii ale ora?ului Cluj, str?juia poarta de nord a ora?ului ?i podurile peste Canalul Morii ?i peste Some?. A fost demolat ?n 1872 – vedere dinspre interiorul ora?ului.
		Turnul-poart? din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Turnul-poart? din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte component? a fortifica?iilor ora?ului medieval, ridicat ?n secolele 15, str?juia principala poart? de est a cet??ii Clujului. Turnul-poart? s-a aflat ?n administrarea breslei dogarilor. A fost demolat ?n anul 1872. Vedere dinspre interiorul ora?ului.
		Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte component? a sistemului de fortifica?ii ale ora?ului Cluj, str?juia poarta de nord a ora?ului ?i podurile peste Canalul Morii ?i peste Some?. A fost demolat ?n 1872 – vedere dinspre interiorul ora?ului.
		Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte component? a sistemului de fortifica?ii ale ora?ului Cluj, str?juia poarta de nord a ora?ului ?i podurile peste Canalul Morii ?i peste Some?. A fost demolat ?n 1872 – vedere dinspre interiorul ora?ului.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Turnul Aurarilor (strada Emil Isac) Turnul Aurarilor, aflat la intersec?ia str?zii Emil Isac cu Canalul Morii. A fost ridicat ?n secolul 16 ?i demolat la 1858. Fotografie realizat? dup? un desen ap?rut ?n Kolozsvár t?rténete világosító rajzai. I-II. fuzet. Budapest, 1870-1888.
		Turnul-poart? din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Turnul-poart? din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte component? a fortifica?iilor ora?ului medieval, ridicat ?n secolele 15, str?juia principala poart? de est a cet??ii Clujului. Turnul-poart? s-a aflat ?n administrarea breslei dogarilor. A fost demolat ?n anul 1872. Vedere dinspre interiorul ora?ului. Gravur? de secol 19.
		Turnul-poart? din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Turnul-poart? din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte component? a fortifica?iilor ora?ului medieval, ridicat ?n secolele 15, str?juia principala poart? de est a cet??ii Clujului. Turnul-poart? s-a aflat ?n administrarea breslei dogarilor. A fost demolat ?n anul 1872. Vedere dinspre interiorul ora?ului.
		Turnul-poart? din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Turnul-poart? din strada Ungurilor (Bulevardul 21 Decembrie 1989), parte component? a fortifica?iilor ora?ului medieval, ridicat ?n secolele 15, str?juia principala poart? de est a cet??ii Clujului. Turnul-poart? s-a aflat ?n administrarea breslei dogarilor. A fost demolat ?n anul 1872. Vedere dinspre interiorul ora?ului.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte component? a sistemului de fortifica?ii ale ora?ului Cluj, str?juia poarta de nord a ora?ului ?i podurile peste Canalul Morii ?i peste Some?. A fost demolat ?n 1872 – vedere dinspre exteriorul ora?ului. Fotografie realizat? dup? o gravur? cu autor neidentificat.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15. ?n plan secund, Biserica Reformat?-Calvin? sau Biserica Reformat? Central? (strada Mihail Kog?lniceanu), unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania construit? ?ntre anii 1486-1510.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Bastionul L?c?tu?ilor (strada Tipografiei) Bastionul L?c?tu?ilor(strada Tipografiei). Edificiul a fost construit ?n anul 1574 ?n cadrul celei de-a doua incinte medievale de ap?rare a ora?ului. La sf?r?itul secolului 19 ?i ?nceputul secolului 20 a fost folosit de pompieri pentru supravegherea ora?ului, de aici provenind ?i numele uzual: Turnul Pompierilor. Dup? ce a ?ncetat a mai fi folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a g?zduit Muzeul Pompierilor.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte component? a sistemului de fortifica?ii ale ora?ului Cluj, str?juia poarta de nord a ora?ului ?i podurile peste Canalul Morii ?i peste Some?. A fost demolat ?n 1872 – vedere dinspre exteriorul ora?ului.
		Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand) Turnul-poart? din strada Podului (strada Regele Ferdinand), parte component? a sistemului de fortifica?ii ale ora?ului Cluj, str?juia poarta de nord ?i podurile peste Canalul Morii ?i peste Some?. A fost demolat ?n 1872 – vedere dinspre exteriorul ora?ului.
		Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) ?i parte din zidul de ap?rare a cet??ii (secolele 15-16).
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) ?i parte din zidul de ap?rare a cet??ii (secolele 15-16).
		Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din pu?inele turnuri de fortifica?ie care au f?cut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezint? col?ul de Sud-Est al cet??ii medievale ridicate ?ncep?nd cu secolul 15.
		B?ile Some?eni B?ile Some?eni, sta?iune balneo-climateric? aflat? ?n cartierul Some?eni al municipiului Cluj-Napoca. La sf?r?itul anilor 1880, cercet?tori maghiari au identificat efectele terapeutice excep?ionale ale apelor termale din zon?. B?ile Some?eni au fost, ?ns?, organizate ?n sta?iune ?n 1927 de c?tre reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		B?ile Some?eni B?ile Some?eni, sta?iune balneo-climateric? aflat? ?n cartierul Some?eni al municipiului Cluj-Napoca. La sf?r?itul anilor 1880, cercet?tori maghiari au identificat efectele terapeutice excep?ionale ale apelor termale din zon?. B?ile Some?eni au fost, ?ns?, organizate ?n sta?iune ?n 1927 de c?tre reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		B?ile Some?eni B?ile Some?eni, sta?iune balneo-climateric? aflat? ?n cartierul Some?eni al municipiului Cluj-Napoca. La sf?r?itul anilor 1880, cercet?tori maghiari au identificat efectele terapeutice excep?ionale ale apelor termale din zon?. B?ile Some?eni au fost, ?ns?, organizate ?n sta?iune ?n 1927 de c?tre reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		B?ile Some?eni B?ile Some?eni, sta?iune balneo-climateric? aflat? ?n cartierul Some?eni al municipiului Cluj-Napoca. La sf?r?itul anilor 1880, cercet?tori maghiari au identificat efectele terapeutice excep?ionale ale apelor termale din zon?. B?ile Some?eni au fost, ?ns?, organizate ?n sta?iune ?n 1927 de c?tre reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		B?ile Some?eni B?ile Some?eni, sta?iune balneo-climateric? aflat? ?n cartierul Some?eni al municipiului Cluj-Napoca. La sf?r?itul anilor 1880, cercet?tori maghiari au identificat efectele terapeutice excep?ionale ale apelor termale din zon?. B?ile Some?eni au fost, ?ns?, organizate ?n sta?iune ?n 1927 de c?tre reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		B?ile Some?eni B?ile Some?eni, sta?iune balneo-climateric? aflat? ?n cartierul Some?eni al municipiului Cluj-Napoca. La sf?r?itul anilor 1880, cercet?tori maghiari au identificat efectele terapeutice excep?ionale ale apelor termale din zon?. B?ile Some?eni au fost, ?ns?, organizate ?n sta?iune ?n 1927 de c?tre reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		B?ile Some?eni B?ile Some?eni, sta?iune balneo-climateric? aflat? ?n cartierul Some?eni al municipiului Cluj-Napoca. La sf?r?itul anilor 1880, cercet?tori maghiari au identificat efectele terapeutice excep?ionale ale apelor termale din zon?. B?ile Some?eni au fost, ?ns?, organizate ?n sta?iune ?n 1927 de c?tre reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		B?ile Some?eni B?ile Some?eni, sta?iune balneo-climateric? aflat? ?n cartierul Some?eni al municipiului Cluj-Napoca. La sf?r?itul anilor 1880, cercet?tori maghiari au identificat efectele terapeutice excep?ionale ale apelor termale din zon?. B?ile Some?eni au fost, ?ns?, organizate ?n sta?iune ?n 1927 de c?tre reputatul profesor Dominic Stanca, fondatorul Spitalului clujean de ginecologie.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Considerat? a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Biserica ?i m?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului) Biserica ?i m?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului). Biserica a fost proiectat? ?n stil romanic t?rziu ?i gotic, construit? ?ntre anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse ?n timpul primei invazii a t?tarilor. ?ntre 1728-1738 biserica a fost renovat? ?n stil baroc. ?n 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, l?ng? biseric? a fost ridicat? o m?n?stire transformat?, ulterior, ?n ?coal? (unitarian? din 1568, iezuit? ?ntre anii 1693 ?i 1725). ?n perioada anilor 1906 - 1948 ?n m?n?stire a func?ionat tipografia Sf?ntul Bonaventura. Fotografie realizat? dup? o carte po?tal? de ?nceput de secol 20.
		Portal baroc (Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). ?n imagine se poate vedea impozantul portal baroc care a str?juit intrarea ?n biseric? p?n? ?n anul 1899, an ?n care a fost mutat ?n fa?a Bisericii Romano-Catolice Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Portalul, cu grupul statuar Sf?ntul Mihail, a fost realizat, ?n 1747, de K?nig János la cererea bisericii catolice, ?n amintirea epidemiei de cium? din anii 1738-1742.
		Biserica Reformat? (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Reformat?-Calvin? din Ora?ul de Jos denumit? ?i Biserica Reformat? cu dou? turnuri (Bulevardul 21 Decembrie 1989). A fost construit? ?ntre anii 1829 - 1879, ?n stil clasicist, dup? planurile arhitectului Georg Winkler.
		Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construit? ?n stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datat? din secolul 15 ?i care se afla ?n satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construc?iei au fost ?ntocmite de me?terul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura sudic?. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construit? ?n stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datat? din secolul 15 ?i care se afla ?n satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construc?iei au fost ?ntocmite de me?terul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolic? Calvaria de la Cluj-M?n??tur (strada Prim?verii) Biserica Calvaria a m?n?stirii benedictine din actualul cartier M?n??tur construit? ?n secolul 11, ?n stil gotic. M?n?stirea a fost distrus? ?n timpul primei invazii a t?tarilor (1241) ?i reconstruit? de c?tre regele Béla al IV-lea al Ungariei ?n 1263. Biserica poart? hramul Sf?nta Maria.
		Biserica Romano-Catolic? Calvaria de la Cluj-M?n??tur (strada Prim?verii) Biserica Calvaria a m?n?stirii benedictine din actualul cartier M?n??tur construit? ?n secolul 11, ?n stil gotic. M?n?stirea a fost distrus? ?n timpul primei invazii a t?tarilor (1241) ?i reconstruit? de c?tre regele Béla al IV-lea al Ungariei ?n 1263. Biserica poart? hramul Sf?nta Maria.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura vestic?. ?n imagine se poate vedea impozantul portal baroc care a str?juit intrarea ?n biseric? p?n? ?n anul 1899. Portalul, cu grupul statuar Sf. Mihail, a fost realizat de K?nig János la cererea bisericii, ?n amintirea epidemiei de cium? din anii 1738-1742.
		Biserica ?i m?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului) Biserica ?i m?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului). Biserica a fost proiectat? ?n stil romanic t?rziu ?i gotic, construit? ?ntre anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse ?n timpul primei invazii a t?tarilor. ?ntre 1728-1738 biserica a fost renovat? ?n stil baroc. ?n 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, l?ng? biseric? a fost ridicat? o m?n?stire transformat?, ulterior, ?n ?coal? (unitarian? din 1568, iezuit? ?ntre anii 1693 ?i 1725). ?n perioada anilor 1906 - 1948 ?n m?n?stire a func?ionat tipografia Sf?ntul Bonaventura.
		Biserica Romano-Catolic? Calvaria de la Cluj-M?n??tur (strada Prim?verii) Biserica Calvaria a m?n?stirii benedictine din actualul cartier M?n??tur construit? ?n secolul 11, ?n stil gotic. M?n?stirea a fost distrus? ?n timpul primei invazii a t?tarilor (1241) ?i reconstruit? de c?tre regele Béla al IV-lea al Ungariei ?n 1263. Biserica poart? hramul Sf?nta Maria.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite ?n stil gotic ?n Cluj-Napoca. ?ncep?nd cu secolul 18, ?n jurul bisericii se contruiesc o serie de cl?diri, pr?v?lii, pe care parohia le ?nchiria asigur?ndu-?i ?n acest fel venituri. Odat? cu sistematizarea Pie?ei Centrale, ?n 1890, aceste cl?diri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica ?ntre ele.
		Catedrala Ortodox? (Pia?a Avram Iancu) Catedrala Ortodox? (Pia?a Avram Iancu) a fost ridicat? ?n deceniul 1920-1930. Detaliu din prima faz? a construc?iei (1923-1926).
		Catedrala Ortodox? (Pia?a Avram Iancu) Catedrala Ortodox? din Cluj (Pia?a Avram Iancu) a fost ridicat? ?n deceniul 1920-1930. Poart? hramul Adormirea Maicii Domnului. ?n anul 1973 a devenit catedral? arhiepiscopal?.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura vestic?. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Biserica ?i m?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului) Biserica ?i m?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului). Biserica a fost proiectat? ?n stil romanic t?rziu ?i gotic, construit? ?ntre anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse ?n timpul primei invazii a t?tarilor. ?ntre 1728-1738 biserica a fost renovat? ?n stil baroc. ?n 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, l?ng? biseric? a fost ridicat? o m?n?stire transformat?, ulterior, ?n ?coal? (unitarian? din 1568, iezuit? ?ntre anii 1693 ?i 1725). ?n perioada anilor 1906 - 1948 ?n m?n?stire a func?ionat tipografia Sf?ntul Bonaventura. Detaliu din curtea interioar?.
		Biserica Romano-Catolic? Szent Erzsébet (cartierul Some?eni) Biserica Romano-Catolic? cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Some?eni). A fost construit? ?n secolul 13 dup? invazia t?tar? ?i reconstruit? ?n forma actual? la 1530 de Mikola László.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite ?n stil gotic ?n Cluj-Napoca. ?ncep?nd cu secolul 18, ?n jurul bisericii se contruiesc o serie de cl?diri, pr?v?lii, pe care parohia le ?nchiria asigur?ndu-?i ?n acest fel venituri. Odat? cu sistematizarea Pie?ei Centrale, ?n 1890, aceste cl?diri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica ?ntre ele. ?n imagine este surprins? etapa construirii turnului ?n stil neogotic (1837 - 1860).
		Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). ?n imagine se poate vedea impozantul portal baroc care str?juie?te intrarea ?n biseric? din anul 1899, an ?n care a fost adus din fa?a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Portalul, cu grupul statuar Sf?ntul Mihail, a fost realizat de K?nig János la cererea bisericii catolice, ?n amintirea epidemiei de cium? din anii 1738-1742.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura sudic?. ?n imagine este surprins, ?n contextul sistematiz?rii pie?ei centrale (1890), momentul demol?rii cl?dirilor ce ?nconjurau biserica ?i pe care parohia le ?nchiria ca spa?ii comerciale.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura nordic?. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura sudic?. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Biserica Romano-Catolic? Szent Erzsébet (cartierul Some?eni) Biserica Romano-Catolic? cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Some?eni). A fost construit? ?n secolul 13 dup? invazia t?tar? ?i reconstruit? ?n forma actual? la 1530 de Mikola László.
		Biserica Romano-Catolic? Calvaria de la Cluj-M?n??tur (strada Prim?verii) Biserica Calvaria a m?n?stirii benedictine din actualul cartier M?n??tur construit? ?n secolul 11, ?n stil gotic. M?n?stirea a fost distrus? ?n timpul primei invazii a t?tarilor (1241) ?i reconstruit? de c?tre regele Béla al IV-lea al Ungariei ?n 1263. Biserica poart? hramul Sf?nta Maria.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Amvonul baroc, construit ?ntre anii 1740-1750 de c?tre me?terii Nachtigall Janos ?i Schuchbauer Antal.
		Catedrala Greco-Catolic? cu hramul Schimbarea la Fa?? (Bulevardul Eroilor) Catedrala Greco-Catolic? cu hramul Schimbarea la Fa?? (Bulevardul Eroilor). Edificiul a fost ridicat ?n stil baroc ?n anii 1775-1779 de Ordinul Romano-Catolic al Fra?ilor Minori Conventuali dup? planurile arhitectului Kitner Francisc. Biserica a fost donat? Bisericii Rom?ne Unite cu Roma ?n anul 1924 de c?tre Sf?ntul Scaun, pentru a servi drept catedral? a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura nordic?. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Biserica Romano-Catolic? Szent Erzsébet (cartierul Some?eni) Biserica Romano-Catolic? cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Some?eni). A fost construit? ?n secolul 13 dup? invazia t?tar? ?i reconstruit? ?n forma actual? la 1530 de Mikola László. ?n imagine, altarul principal dat?nd din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László ?i ?nchinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura vestic?. Poarta gotic?, cu blazoanele ?mp?ratului Sigismund de Luxembourg (1419-1437), statuia Sf?ntului Mihail, patronul spiritual al bisericii ?i al ora?ului Cluj.
		Biserica Romano-Catolic? Szent Erzsébet (cartierul Some?eni) Biserica Romano-Catolic? cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Some?eni). A fost construit? ?n secolul 13 dup? invazia t?tar? ?i reconstruit? ?n forma actual? la 1530 de Mikola László. ?n imagine, altarul principal dat?nd din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László ?i ?nchinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura sudic?. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Amvonul baroc, construit ?ntre anii 1740-1750 de c?tre me?terii Nachtigall Janos ?i Schuchbauer Antal.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu. Vedere din curtea interioar? a Colegiului reformat condus de eruditul maghiar Apáczai Csere János ?ntre anii 1655-1659 (azi curtea Liceului Teoretic Gheorghe ?incai). ?n plan frontal, latura vestic? a Bisericii Reformate-Calvine (Biserica Reformat? Central?), unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania. Biserica a fost construit? ?ntre anii 1486-1510.
		Biserica Romano-Catolic? Calvaria de la Cluj-M?n??tur (strada Prim?verii) Biserica Calvaria a m?n?stirii benedictine din actualul cartier M?n??tur construit? ?n secolul 11, ?n stil gotic. M?n?stirea a fost distrus? ?n timpul primei invazii a t?tarilor (1241) ?i reconstruit? de c?tre regele Béla al IV-lea al Ungariei ?n 1263. Biserica poart? hramul Sf?nta Maria.
		Biserica franciscan? (Pia?a Muzeului) Biserica franciscan? (Pia?a Muzeului). Biserica a fost proiectat? ?n stil romanic t?rziu ?i gotic, construit? ?ntre anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse ?n timpul primei invazii a t?tarilor. ?ntre 1728-1738 biserica a fost renovat? ?n stil baroc. Detaliu din interior_zona altarului.
		Biserica Romano-Catolic? Calvaria de la Cluj-M?n??tur (strada Prim?verii) Biserica Calvaria a m?n?stirii benedictine din actualul cartier M?n??tur construit? ?n secolul 11, ?n stil gotic. M?n?stirea a fost distrus? ?n timpul primei invazii a t?tarilor (1241) ?i reconstruit? de c?tre regele Béla al IV-lea al Ungariei ?n 1263. Biserica poart? hramul Sf?nta Maria.
		Biserica Greco-Catolic? ?nvierea Domnului (strada Ioan Bob) Biserica Greco-Catolic? ?nvierea Domnului (strada Ioan Bob) este prima biseric? greco-catolic? construit? ?n Cluj ?i cea mai veche biseric? rom?neasc? din ora?. Numele sub care este cunoscut? biserica - Biserica Bob - provine de la cel al episcopului Bisericii Rom?ne Unite cu Roma, Ioan Bob (1782-1830), pe cheltuiala c?ruia a fost ridicat l?ca?ul de cult, ?ntre anii 1801-1803.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu (Farkas utca). ?n plan frontal, Biserica Reformat?-Calvin? (Biserica Reformat? Central?). Unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania. Biserica a fost construit? ?ntre anii 1486-1510. ?n partea dreapt? a imaginii, latura nordic? a Colegiului reformat condus de eruditul maghiar Apáczai Csere János ?ntre anii 1655-1659.
		Biserica Romano-Catolic? Szent Erzsébet (cartierul Some?eni) Biserica Romano-Catolic? ?nchinat? Sfintei Elisabeta (cartierul Some?eni). A fost construit? ?n secolul 13 dup? invazia t?tar? ?i reconstruit? ?n forma actual? la 1530 de Mikola László. Fotografie realizat? dup? o carte po?tal? de ?nceput de secol 20.
		Biserica Romano-Catolic? a Piari?tilor (strada Universit??ii) Biserica Piari?tilor (strada Universit??ii), ini?ial Biserica Iezui?ilor, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n anul 1776 ?mp?r?teasa Maria Tereza a transferat biserica ?n proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poart? hramul Sfintei Treimi. ?n dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Biserica Romano-Catolic? Calvaria de la Cluj-M?n??tur (strada Prim?verii) Biserica Calvaria a m?n?stirii benedictine din actualul cartier M?n??tur construit? ?n secolul 11, ?n stil gotic. M?n?stirea a fost distrus? ?n timpul primei invazii a t?tarilor (1241) ?i reconstruit? de c?tre regele Béla al IV-lea al Ungariei ?n 1263. Biserica poart? hramul Sf?nta Maria.
		Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) a fost construit? ?n stil neogotic la mijlocul secolului 19 (1844-1846), pe fundamentul unei biserici mai vechi datat? din secolul 15 ?i care se afla ?n satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. Planurile construc?iei au fost ?ntocmite de me?terul Kagerbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolic? Calvaria de la Cluj-M?n??tur (strada Prim?verii) Biserica Calvaria a m?n?stirii benedictine din actualul cartier M?n??tur construit? ?n secolul 11, ?n stil gotic. M?n?stirea a fost distrus? ?n timpul primei invazii a t?tarilor (1241) ?i reconstruit? de c?tre regele Béla al IV-lea al Ungariei ?n 1263. Biserica poart? hramul Sf?nta Maria.
		Biserica Greco-Catolic? ?nvierea Domnului (strada Ioan Bob) Biserica Greco-Catolic? ?nvierea Domnului (strada Ioan Bob) este prima biseric? greco-catolic? construit? ?n Cluj ?i cea mai veche biseric? rom?neasc? din ora?. Numele sub care este cunoscut? biserica - Biserica Bob - provine de la cel al episcopului Bisericii Rom?ne Unite cu Roma, Ioan Bob (1782-1830), pe cheltuiala c?ruia a fost ridicat l?ca?ul de cult, ?ntre anii 1801-1803.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite ?n stil gotic ?n Cluj-Napoca. ?ncep?nd cu secolul 18, ?n jurul bisericii se contruiesc o serie de cl?diri, pr?v?lii, pe care parohia le ?nchiria asigur?ndu-?i ?n acest fel venituri. Odat? cu sistematizarea Pie?ei Centrale, ?n 1890, aceste cl?diri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica ?ntre ele.
		Some?eni (cartier al municipiului Cluj-Napoca) Some?eni, cartier al municipiului Cluj-Napoca. A?ezarea este atestat? documentar la 1280. Numele german al localit??ii (men?ionat pe harta lui Johannes Honterus) provine de la numele familiei nobiliare Mikola. P?n? ?n secolul 20 a fost o comun? suburban? a municipiului Cluj.
		Some?eni (cartier al municipiului Cluj-Napoca) Some?eni, cartier al municipiului Cluj-Napoca. A?ezarea este atestat? documentar la 1280. Numele german al localit??ii (men?ionat pe harta lui Johannes Honterus) provine de la numele familiei nobiliare Mikola. P?n? ?n secolul 20 a fost o comun? suburban? a municipiului Cluj. ?n plan ?ndep?rtat, Biserica Romano-Catolic? cu hramul Sfintei Elisabeta (secol 16).
		Some?eni (cartier al municipiului Cluj-Napoca) Some?eni, cartier al municipiului Cluj-Napoca. A?ezarea este atestat? documentar la 1280. Numele german al localit??ii (men?ionat pe harta lui Johannes Honterus) provine de la numele familiei nobiliare Mikola. P?n? ?n secolul 20 a fost o comun? suburban? a municipiului Cluj.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Restaurantul Universit??ii de Medicin? ?i Farmacie (strada Victor Babe?) Restaurantul Universit??ii de Medicin? ?i Farmacie (strada Victor Babe?). Ini?ial C?minul studen?esc Victor Babe?, sediul Societ??ii Studen?ilor la Medicin? din Cluj (1919).
		Facultatea de Litere (strada Horea) Facultatea de Litere (strada Horea). Detaliu din interior. Capela fostului Liceu Romano-Catolic de fete Marianum.
		Casa Radio (strada Donath) Casa Radio (strada Donath), sediul teritorial al Societ??ii Rom?ne de Radiodifuziune. Postul local emite ?ncep?nd cu 15 martie 1954.
		Institutul de Tehnologii Izotopice ?i Moleculare (strada Donath) Institutul de Tehnologii Izotopice ?i Moleculare (strada Donath). Imagine din faza de construc?ie a cl?dirii (1929).
		Camera de Comer? ?i Industrie Cluj (strada Horea) Camera de Comer? ?i Industrie Cluj (strada Horea). Ini?ial, Hotel Astoria, construit la ?nceputul secolului 20.
		Institutul de Tehnologii Izotopice ?i Moleculare (strada Donath) Institutul de Tehnologii Izotopice ?i Moleculare (strada Donath). Imagine din faza de construc?ie a cl?dirii (1929).
		Institutul de Credit ?i Economii Economul (strada Regele Ferdinand) Institutul de Credit ?i Economii Economul (strada Regele Ferdinand) sau Banca Economul, prima institu?ie bancar? rom?neasc? din Cluj (1887-1948).
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construc?ie.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construc?ie.
		Facultatea de Litere (strada Horea) Facultatea de Litere (strada Horea). Detaliu din interior. Capela fostului Liceu Romano-Catolic de fete Marianum.
		Cluj-Napoca dup? bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine dup? bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Poart? renascentist?, Casa Filstich (Pia?a Unirii) Poart? renascentist?, Casa Filstich (Pia?a Unirii). Poarta prezint? ?nsemnele heraldice ale familiei Filstich, una dintre cele mai respectate, mai influente ?i mai bogate familii din breasla aurarilor din Cluj (secolele 16-18): un inorog ?nso?it de deviza "Virtutis comes invidia" (Virtutea este ?nso?it? de invidie).
		Comandamentul Corpului 4 de Armat? Transilvania (Pia?a ?tefan cel Mare) Comandamentul Corpului 4 de Armat? Transilvania (Pia?a ?tefan cel Mare). Cl?direa a ad?postit cazarma Sf?ntul Gheorghe construit? ?ntre anii 1834-1837.
		Institutul de Speologie Emil Racovi?? (strada Clinicilor) Institutul de Speologie Emil Racovi?? (strada Clinicilor). Cl?direa, cunoscut? sub numele de casa Mikó, a apar?inut guvernatorului Transilvaniei, gróf Mikó Imre, gróf de Hidvég (1805–1876). Guvernatorul a donat cl?direa Societ??ii Muzeului Ardelean (Erdélyi Múzeum-Egyesület) care, la sf?r?itul secolului 19, a pus bazele uneia dintre cele mai valoroase colec?ii de zoologie. La parterul cl?dirii func?ioneaz? ?i ast?zi Muzeul de Zoologie.
		Cluj-Napoca dup? bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine dup? bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Hotel Biasini (strada Avram Iancu) Hotel Biasini (strada Avram Iancu). Cl?direa ?n care func?iona un han a fost cump?rat?, ?n 1837, de Gaetano Biasini (1790-1847), care a tranformat-o ?ntr-unul din cele mai renumite hoteluri clujene de la sf?r?itul secolului 19 ?i ?nceputul secolului 20. Hotelul s-a ?nchis ?n 1926.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construc?ie.
		Cluj-Napoca dup? bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca. Strad? afectat? de bombardamentele din 1944.
		Facultatea de Psihologie (strada Republicii) Facultatea de Psihologie (strada Republicii).
		Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Liceul Teoretic Brassai Samuel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa a fost construit? dup? planurile arhitectului Lajos Pákey (1902). ?n st?nga imaginii, plan ?ndep?rtat, Biserica Unitarian? (construit? ?n stil baroc, cu elemente rococo ?i neoclasiciste, ?ntre anii 1791-1796, dup? planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Facultatea de Drept a Universit??ii Babe?-Bolyai (strada Avram Iancu) Facultatea de Drept a Universit??ii Babe?-Bolyai (strada Avram Iancu), imagine din curtea interioar?. ?n plan apropiat se vede o parte din zidul medieval al Clujului. ?n plan ?ndep?rtat se v?d turnurile Bisericii Sf?ntul Mihail ?i ale Bisericii Piariste (?n dreapta).
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), ini?ial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectur? din Cluj. Construit? ?n secolul 15, casa ?n care s-a n?scut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), dateaz? din perioada goticului t?rziu ?i a Rena?terii.
		Institutul Teologic Protestant (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Institutul Teologic Protestant (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa a fost construit? la sf?r?itul secolului 19 ?i a ad?postit, din 15 septembrie 1895, Facultatea Teologic? Evanghelico-Reformat? a Eparhiei din Ardeal. ?n anul 1848 a luat fiin?? Institutul Teologic Protestant de Grad Universitar.
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), ini?ial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectur? din Cluj. Construit? ?n secolul 15, casa ?n care s-a n?scut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), dateaz? din perioada goticului t?rziu ?i a Rena?terii.
		Liceul Teoretic Mihai Eminescu (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Liceul Teoretic Mihai Eminescu (Bulevardul 21 Decembrie 1989). A fost ?nfiin?at ?n 1896 ca ?i ?coal? civil? maghiar? de fete.
		Institutul de Tehnologii Izotopice ?i Moleculare (strada Donath) Institutul de Tehnologii Izotopice ?i Moleculare (strada Donath). Imagine din faza de construc?ie a cl?dirii (1929).
		Gara Cluj Gara Cluj, construc?ie inaugurat? ?n anul 1870.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construc?ie.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937, ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii Catedralei ortodoxe clujene. Pe locul ?n care a fost construit Colegiul Academic se afla, ?n secolul 19, primul teatru al ora?ului.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construc?ie.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construc?ie.
		Facultatea de Construc?ii (strada George Bari?iu) Facultatea de Construc?ii (strada George Bari?iu). Cl?direa a g?zduit, la sf?r?itul secolului 19, Muzeul Industriei (Ferenc József Iparmúzeum).
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), ini?ial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectur? din Cluj. Construit? ?n secolul 15, casa ?n care s-a n?scut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), dateaz? din perioada goticului t?rziu ?i a Rena?terii.
		Inspectoratul ?colar Jude?ean (strada ?nv???torului) Casa ?nv???torului (strada ?nv???torului) construit? ?ntre anii 1902 ?i 1903 pe baza planurilor realizate de arhitec?ii Herczeg Zsigmond ?i Baumgarten Sandor. ?n aceast? cl?dire a func?ionat, ini?ial, un c?min pentru elevii ?colii de ?nv???tori ?i pentru studen?ii care erau copii de ?nv???tori. ?n anii Primului R?zboi Mondial ?n cl?dire a func?ionat un spital militar. Dup? al Doilea R?zboi Mondial aici a fost unul dintre sediile Facult??ii de ?tiin?e Economice, iar din 1990 al Inspectoratului ?colar Cluj. Fotografie realizat? dup? o carte po?tal? realizat? ?n timpului Primului R?zboi Mondial.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construc?ie.
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), ini?ial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectur? din Cluj. Construit? ?n secolul 15, casa ?n care s-a n?scut regele Ungariei Matia Corvin (1458-1490), dateaz? din perioada goticului t?rziu ?i a Rena?terii.
		Casa Matia (strada Matei Corvin) Casa Matia (strada Matei Corvin), ini?ial Casa Stefan Kolb, este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectur? din Cluj. Construit? ?n secolul 15, casa ?n care s-a n?scut regele Ungariei Matia Corvinul (1458-1490), dateaz? din perioada goticului t?rziu ?i a Rena?terii. ?n imagine, inaugurarea Muzeului Societ??ii Carpatine care a func?ionat ?n Casa Matia din 1902 p?n? ?n 1935.
		Facultatea de Chimie ?i Inginerie Chimic? (strada Arany Janos) Facultatea de Chimie ?i Inginerie Chimic? (strada Arany Janos). La 1900 cl?direa ad?postea ?coala Superioar? de Stat pentru fete. ?n perioada interbelic? aici a fost sediul primului liceu rom?nesc de fete, Liceul Regina Maria.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construc?ie.
		Casa Hintz (Pia?a Unirii) Casa Hintz (Pia?a Unirii - strada Regele Ferdinand) dateaz? din perioada renascentist? ad?postind, din anul 1573, prima farmacie din Cluj. ?n a doua jum?tate a secolului 19, casa ?i farmacia au intrat ?n posesia familiei Hintz. Farmacia era cunoscut? sub numele de farmacia Sf?ntul Gheorghe ?i a func?ionat p?n? ?n anul 1949. ?n prezent cl?direa ad?poste?te Colec?ia de Istorie a Farmaciei a Muzeului de Istorie a Transilvaniei.
		Colegiul Academic (strada Em. de Martonne) Colegiul Academic (strada Em de Martonne) cunoscut sub vechea denumire de Casa Universitarilor, unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii rom?ne?ti din perioada interbelic?. Cl?dire construit? ?ntre anii 1935-1937 ?n imediata apropiere a cl?dirii centrale a Universit??ii Babe?-Bolyai, dup? proiectele arhitectului bucure?tean George Cristinel, unul dintre arhitec?ii catedralei ortodoxe clujene. Imagine din faza de construc?ie.
		Prim?ria veche (Bulevardul Eroilor) Cl?direa veche a Prim?riei (Bulevardul Eroilor). Cl?direa a fost construit? ?n stil neorenascentist (1843-1845) dup? proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul cl?dirii se poate vedea vechea stem? a ora?ului.
		Prim?ria veche (Bulevardul Eroilor) Cl?direa veche a Prim?riei (Bulevardul Eroilor). Cl?direa a fost construit? ?n stil neorenascentist (1843-1845) dup? proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul cl?dirii se poate vedea vechea stem? a ora?ului. Fotografie realizat? dup? o gravur? de secol 19.
		Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa a fost ridicat? ?n 1910 (dup? planurile lui Josef Huber) ca sediu pentru Camera de Comer? ?i Industrie.
		Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa a fost ridicat? ?n 1910 (dup? planurile lui Josef Huber) ca sediu pentru Camera de Comer? ?i Industrie.
		Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa a fost ridicat? ?n 1910 (dup? planurile lui Josef Huber) ca sediu pentru Camera de Comer? ?i Industrie.
		Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Palatul Prefecturii Cluj (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa a fost ridicat? ?n 1910 (dup? planurile lui Josef Huber) ca sediu pentru Camera de Comer? ?i Industrie.
		Grupul ?colar de Protec?ia Mediului (strada Horea) Grupul ?colar de Protec?ia Mediului (strada Horea). Cl?direa dateaz? de la sf?r?itul secolului 19 fiind amplasat? ?n spatele Bisericii Reformate III ?i a servit, ini?ial, ca ?i c?min sau "cas? a iubirii" (szeretház) pentru copiii pastorilor ?i ?nv???torilor reforma?i. Institu?ia a fost inaugurat? ?n 1899.
		Liceul Teoretic Báthory István (strada Mihail Kog?lniceanu) Liceul Teoretic Báthory István (strada Mihail Kog?lniceanu), fostul Colegiu iezuit (fondat ?n 1579 de principele ?tefan Báthory). ?ncep?nd cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o institu?ie universtar? cu facult??i de drept ?i de medicin?. Cl?direa actual? a liceului a fost construit? ?ntre anii 1817 ?i 1821, dup? proiectele inginerului Friedrich Thallinger. ?n plan ?ndep?rtat, cl?direa Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piari?tilor (1773), construit? ?n stil baroc.
		Liceul Academic Piarist (desen 1782) Liceul Academic Piarist (ast?zi Liceul Teoretic Báthory István). Desen realizat la 1782 de inginerul Friedrich Thallinger, directorul Aedilis Directio din Transilvania. Dup? planurile sale a fost construit? cl?direa actual? a liceului (1817-1821).
		Liceul Teoretic Apáczai Csere János (strada I.C. Br?tianu) Liceul Teoretic Apáczai Csere János (strada I.C. Br?tianu). Edificiul a g?zduit, ?ncep?nd cu 8 ianuarie 1927, Gimnaziul reformat de fete.
		?coala Special? nr. 1 (strada George Co?buc) ?coala Special? nr. 1 (strada George Co?buc). Infiin?area ei este atestat? in anul 1929 sub denumirea ?coala pentru copii cu boli mintale, cuprinzand in anul scolar 1929 - 1930 un numar de 85 elevi dintr-un areal foarte intins, din Chisinau si chiar Budapesta. Ini?ial, la ?nceputul secolului 20, cl?direa a ad?postit o ?coal? de fete aflat? sub patronajul c?lug?ri?elor din ordinul catolic Notre-Dame. Cl?direa se afl? ?n imediata apropiere a Bisericii Reformate din M?n??tur.
		Colegiul Na?ional Emil Racovi?? (strada Mihail Kog?lniceanu) Colegiul Na?ional Emil Racovi?? (strada Mihail Kog?lniceanu).
		Liceul Teoretic Gheorghe ?incai (strada Avram Iancu) Liceul Teoretic Gheorghe ?incai (strada Avram Iancu). Cl?direa a fost construit? ?n anul 1902.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?n imagine, podul de fier peste r?ul Some? (Podul Garibaldi). Fotografie dup? o pictur? ?n ulei (autor neidentificat).
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). Hart? militar? (1717) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia), reprezentare cartografic? (1717). Planul indic? sistemul de fortifica?ii construit ?ntre anii 1714 ?i 1724 pe Dealul Cet??uia (arhitect Giovanni Visconti). Harta a fost publicat? ?n Kolozsvár t?rténete világosító rajzai, Buda, 1870.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). Hart? (1770). Dealul Cet??uia, reprezentare cartografic? (1770). Harta reprezint? sistemul de fortifica?ii construit ?ntre anii 1714 ?i 1724 pe Dealul Cet??uia (arhitect Giovanni Visconti). Harta a fost publicat? ?n Kolozsvár t?rténete világosító rajzai, Buda, 1870.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). Cazarma austriac?. Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?ntre anii 1715 ?i 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortifica?ie cu scopul principal de a asigura controlul asupra ora?ului dar a fost folosit? ulterior ?i ca ?nchisoare, ?ndeosebi ?n perioada Revolu?iei de la 1848.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?ntre anii 1715 ?i 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortifica?ie cu scopul principal de a asigura controlul asupra ora?ului dar a fost folosit? ulterior ?i ca ?nchisoare, ?ndeosebi ?n perioada Revolu?iei de la 1848. Dup? al doilea R?zboi Mondial, dealul a devenit un loc de promenad? preferat de clujeni. ?n imagine, ansamblu de locuin?e.
		Gr?dina ?i restaurantul Nagy Gábor (Dealul Cet??uia) Gr?dina ?i restaurantul Nagy Gábor (Dealul Cet??uia).
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?ntre anii 1715 ?i 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortifica?ie cu scopul principal de a asigura controlul asupra ora?ului dar a fost folosit? ulterior ?i ca ?nchisoare, ?ndeosebi ?n perioada Revolu?iei de la 1848. Dup? al doilea R?zboi Mondial, dealul a devenit un loc de promenad? preferat de clujeni. ?n imagine, ansamblu de locuin?e.
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?n imagine, podul de fier peste r?ul Some? (Podul Garibaldi).
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). ?ntre anii 1715 ?i 1735, habsburgii au construit pe acest deal o fortifica?ie cu scopul principal de a asigura controlul asupra ora?ului dar a fost folosit? ulterior ?i ca ?nchisoare, ?ndeosebi ?n perioada Revolu?iei de la 1848.
		Desen (1782) Desen ?ntocmit de Johannes Feher la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1778) Desen ?ntocmit de contele Ignatius Kornis de G?ntz-Ruszka la 1778 [Convictus Nobilium].
		Desen (1778) Desen ?ntocmit de contele Joannes Mikes de Zabola la 1778 [Convictus Nobilium].
		Desen (1782) Desen ?ntocmit de Jo[hannis] B?gúsi la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1778) Desen ?ntocmit de Ladislaus Zambler la 1778 [Convictus Nobilium].
		Desen (secolul 18) Desen ?ntocmit de Antonius Santa la sf?r?itul secolului 18 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1778) Desen ?ntocmit de baronul Joseph [József Ignácz] Bornemisza de Kászon la 1778 [Convictus Nobilium].
		Desen (1782) Desen ?ntocmit de Ladislaus Kozma la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1782) Desen ?ntocmit de Ant[onius] Keseru la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1782) Desen ?ntocmit de Andreas Kováts [Kovács] la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1778) Desen ?ntocmit de Franciscus Nyulas la 1778 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (1782) Desen ?ntocmit de Ladislaus Imets [Imecs] la 1782 [Liceul Academic Piarist].
		Desen (secolul 18) Desen ?ntocmit de Josephus Ver la sf?r?itul secolului 18 [Liceul Academic Piarist].
		Fabrica de tutun (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Fabrica de tutun (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa, ridicat?, ?n anul 1860, pe terenul fostelor gr?dini ale baronilor Josika, a g?zduit, pentru un secol, fabrica de tutun a ora?ului. ?n anul 1962, ?n cl?dire a func?ionat Fabrica de Tricotaje Some?ul, unitate industrial? emblematic? a ora?ului Cluj-Napoca. Construc?ia a fost demolat? ?n anul 2007.
		Fabrica de tutun (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Fabrica de tutun (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Cl?direa, ridicat?, ?n anul 1860, pe terenul fostelor gr?dini ale baronilor Josika, a g?zduit, pentru un secol, fabrica de tutun a ora?ului. ?n anul 1962, ?n cl?dire a func?ionat Fabrica de Tricotaje Some?ul, unitate industrial? emblematic? a ora?ului Cluj-Napoca. Construc?ia a fost demolat? ?n anul 2007.
		Gara Cluj Gara Cluj. Inaugurarea liniei de cale ferat? Oradea-Cluj la 7 septembrie 1870. Fotografie realizat? dup? o gravur? de secol 19.
		Gara Cluj Gara Cluj, construc?ie inaugurat? ?n anul 1870.
		Gara Cluj Gara Cluj, construc?ie inaugurat? ?n anul 1870.
		Planul cet??ii Cluj (secolul 18) Planul cet??ii Cluj (secolul 18).
		Planul zonei centrale a ora?ului Cluj (secolul 18) Planul zonei centrale a ora?ului Cluj (secolul 18).
		Dealul Cet??uia (cartierul Gruia). Hart? militar? (1718) Dealul Cet??uia (cartierul Gruia), reprezentare cartografic?. Hart? militar? (fragment) ?ntocmit? la 1718. Harta reprezint? sistemul de fortifica?ii construit ?ntre anii 1714 ?i 1724 pe Dealul Cet??uia (arhitect Giovanni Visconti). Harta a fost publicat? ?n Jakab Elek Kolozsvár t?rténete, I–III. k?t., Budapest, 1870–1888.
		Sinagoga neolog? (strada Horea) Sinagoga neolog?, latura estic?. (strada Horea). Construit?, ?n stil maur, ?ntre 1886 ?i 1887, dup? planurile inginerului feroviar clujean Hegner Isidor.
		M?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului) M?n?stirea franciscan? (Pia?a Muzeului). ?n 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, l?ng? biserica franciscan? (construit? ?ntre anii 1260-1290) a fost ridicat? o m?n?stire transformat?, ulterior, ?n ?coal? (unitarian? din 1568, iezuit? ?ntre anii 1693 ?i 1725). ?n perioada anilor 1906 - 1948 ?n m?n?stire a func?ionat tipografia Sf?ntul Bonaventura. Detaliu din curtea interioar?.
		Statuia Fecioarei Maria (strada Universit??ii) Statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), amplasat? ini?ial ?n fa?a Bisericii Romano-Catolice a Piari?tilor (strada Universit??ii). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis, ?n anul 1744, la finele ultimei mari epidemii de cium?. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia Sf?ntului Gheorghe (omor?nd balaurul) Statuia Sf?ntul Gheorghe (omor?nd balaurul), o copie a Statuii Sf?ntul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizat? ?n anul 1904 de Kalman Lux (1880-1961). Statuia a fost amplasat?, ?n jurul anului 1900, ?n Pia?a Sf?ntul Gheorghe (Pia?a Lucian Blaga). ?n anul 1960 a fost mutat? ?n fa?a Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kog?lniceanu).
		Obeliscul Karolina (Pia?a Unirii) Obeliscul Karolina ?n Pia?a Unirii (?nainte de 1898). Este cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Obeliscul a fost construit dup? planurile profesorului Nagy Sámuel ?i ale me?terului constructor Winkler Gy?rgy. Amplasat ini?ial ?n actuala Pia?? a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, ?n 1898, ?n Pia?a Muzeului unde se afl? ?i ?n prezent.
		Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 1902) Grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezent?nd un bastion al zidului cet??ii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestr? a regelui Matia Corvin, ?n fa?a c?reia sunt plasate alte 4 statui (de la st?nga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timi?; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei ?i Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 1902) Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903). Momentul finaliz?rii soclului pentru grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Proiectul, reprezent?nd un bastion al zidului cet??ii Cluj, a fost realizat de arhitectul Pákey Lajos.
		Lespede sculptat? ?i inscrip?ionat? (1581) Lespede cu blazonul principelui Transilvaniei, I. Gy?rgy Rákóczi (1630-1648). Inscrip?ia aminte?te de lucr?rile de reconstruc?ie a zidurilor cet??ii Cluj desf??urate ?n anul 1641. Lespedea se afl? ?n colec?iile Muzeului Na?ional de Istorie a Transilvaniei Cluj.
		Lespede sculptat? ?i inscrip?ionat? (1581) Lespede cu blazonul principelui Transilvaniei, Báthory Kristóf (1575-1581). Inscrip?ia aminte?te de lucr?rile de reconstruc?ie a zidurilor cet??ii Cluj desf??urate ?n anul 1581. Lespedea se afl? ?n colec?iile Muzeului Na?ional de Istorie a Transilvaniei Cluj.
		Obeliscul Karolina (Pia?a Unirii) Obeliscul Karolina ?n Pia?a Unirii (?nainte de 1898). Este cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Obeliscul a fost construit dup? planurile profesorului Nagy Sámuel ?i ale me?terului constructor Winkler Gy?rgy. Amplasat ini?ial ?n actuala Pia?a a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, ?n 1898, ?n Pia?a Muzeului.
		Demolarea vechii mori de ap? din strada Morii (strada Gheorghe Bari?iu) Demolarea vechii mori de ap? din strada Morii (strada Gheorghe Bari?iu).
		Demolarea vechii mori de ap? din strada Morii (strada Gheorghe Bari?iu) Demolarea vechii mori de ap? din strada Morii (strada Gheorghe Bari?iu).
		Palatul Po?tei (strada Regele Ferdinand) Palatul Po?tei (strada Rgele Ferdinand). Cl?direa a fost construit? ?n anul 1898 dup? planurile arhitectului maghiar Ray Rezs? Vilmos.
		Palatul Bánffy (Pia?a Unirii) Palatul Bánffy (Pia?a Unirii). Considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Palatul Elian (strada Horea) Palatul Elian (strada Horea), construit ?n 1891 ?n stil Secession.
		Palatul Jósika (Pia?a Unirii) Palatul Jósika (Pia?a Unirii). Fost? re?edin?? clujean? a principilor Transilvaniei (secolul 16), Palatul Jósika a fost ref?cut, ?n stil neoclasicist ?i supra?n?l?at la mijlocul secolului 19 de c?tre guvernatorul provinciei, János Jósika. De-a lungul timpului cl?direa a ad?postit Cazinoul maghiar din Cluj, Tabla Regeasc? (1880-1902), Palatul de Justi?ie, Curtea de Apel ?i Biblioteca Facult??ii de Medicin?.
		Palatul Teleki (strada Mihail Kog?lniceanu) Palatul Teleki (strada Mihail Kog?lniceanu), construit ?ntre 1790-1795, dup? planurile arhitectului Joseph Leder. Apar?ine barocului t?rziu, cu unele elemente de clasicism.
		Palatul Bánffy (Pia?a Unirii) Palatul Bánffy (Pia?a Unirii). Considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Palatul Elian (strada Horea) Palatul Elian (strada Horea), construit ?n 1891 ?n stil Secession. ?n dreapta, ?n plan secund, Palatul Széki (strada Regele Ferdinand), cl?dire neogotic?, ridicat? pe malul r?ului Some?ul Mic, ?n anul 1893, de farmacistul ?i profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922).
		Palatul Bánffy (Pia?a Unirii) Palatul Bánffy (Pia?a Unirii). Considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Palatul Reduta (strada Memorandumului) Palatul Reduta (strada Memorandumului), cea mai important? cl?dire public? clujean? ?n secolul 19. Din 1959, Palatul Reduta ad?poste?te Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
		Palatul Bánffy (Pia?a Unirii) Palatul Bánffy (Pia?a Unirii). Considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Palatul Reduta (strada Memorandumului) Palatul Reduta (strada Memorandumului), cea mai important? cl?dire public? clujean? ?n secolul 19. ?n anul 1865, Dieta Transilvaniei reunit? ?n sala mare a Palatului Reduta a votat unirea Transilvaniei cu Ungaria. ?n imagine, manifestarea organizat? cu acest prilej. Din 1959, Palatul Reduta ad?poste?te Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
		Palatul Toldalagi-Korda (strada I.C. Br?tianu) Palatul Toldalagi -Korda (strada I.C. Br?tianu). Edificiul a fost construit ?ntre anii 1801-1807 dup? planurile arhitectului italian Carlo Justi. ?ntre anii 1919-1925 compozitorul Gheorghe Dima a locuit aici. Cl?direa a g?zduit o perioad? biblioteca Facult??ii de Matematic? ?i Informatic?. ?n prezent, ?n cl?dire func?ioneaz? Direc?ia General? Administrativ? a Universita?ii Babe?-Bolyai.
		Palatul de Finan?e (Pia?a Avram Iancu) Palatul de Finan?e (Pia?a Avram Iancu). Cl?direa a fost construit? ?n 1880 dup? planurile arhitectului Friedrich M?tz.
		Palatul Bánffy (Pia?a Unirii) Palatul Bánffy (Pia?a Unirii), detaliu din curtea interioar?. Considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Parcul Central Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al ora?ului a ?nceput ?n anul 1812.
		Parcul Central Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al ora?ului a ?nceput ?n anul 1812.
		Cafe Restaurant Chios (Parcul Central) Cafe Restaurant Chios (Parcul Central). Edificiu construit ?n anii 1870 ?n cadrul amplului proces de amenajare a parcului central al ora?ului, proces desf??urat, timp de dou? decenii (1866 - 1886), sub patronajul Societ??ii pentru Promenad?.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura estic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul nord-estic, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n st?nga imaginii, Biserica Lutheran? (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829, dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy). ?n dreapta imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la ?nceputul secolului 19).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Detaliu. ?n imagine cl?dirile situate la intersec?ia Pie?ei Unirii cu strada Universit??ii. Cele dou? construc?ii au fost ridicate la ?nceputul secolului 20 ?n stil Secession. Cl?direa din dreapta imaginii a fost ridicat? de Sebestyén Dávid ?ntre anii 1912-1913 dup? planurile arhitec?ilor Kórmán Aladár ?i Ullmann Gyula; imobilul dispunea de apartamente pentru ?nchiriat. Parterul ad?poste?te, de decenii, libr?ria Universit??ii. Cl?direa al?turat? a fost ridicat? de c?tre Kolozsvári Takarékpénztár és Hitelbank[Banca de Credit ?i Economii Cluj], ast?zi cl?direa sucursalei locale a B?ncii Na?ionale. ?n anul 1920 cl?direa a ad?postit Erdélyi Szépmíves Céh [Breasla Arti?tilor Plastici Ardeleni].
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul, vedere dinspre latura estic?. Pia?a de alimente.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. ?n imagine, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail, considerat? a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia. Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n plan apropiat, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Fotografie realizat? dup? o gravur? de secol 19 (autor neidentificat).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. ?n centrul imaginii, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura vestic?. Detaliu. Mijloc de transport urban.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, vedere dinspre latura vestic?. ?n st?nga imaginii Obeliscul Karolina ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. ?n 1898, obeliscul a fost mutat ?n Pia?a Muzeului (Pia?a Karolina) unde se afl? p?n? ?n prezent.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura estic?. ?n plan ?ndep?rtat, Palatul de Finan?e (construit ?n 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich M?tz) ?i parte a Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului ?i Clujului (ridicat ?n 1887 ca sediu al Administra?iei Domeniilor Forestiere).
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. Parcul Operei.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, col?ul nord-estic. ?n st?nga imaginii, detaliu arhitectonic apar?in?nd Catedralei Ortodoxe (ridicat? ?n deceniul 1920-1930). ?n dreapta imaginii, pe col?, Palatul Regionalei de C?i Ferate, ini?ial, Palatul EMKE construit, ?n 1890-1891, de Societatea Cultural? a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar K?zm?vel?dési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy Gy?rgy.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Detaliu - ?n imagine, casa aflat? ?n centrul pie?ei, demolat? ?n 1960 cu ocazia reamenaj?rii acesteia.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. ?n centrul imaginii, Palatul Bánffy. Considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. ?n plan frontal, Obeliscul Karolina ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. ?n 1898, Obeliscul a fost mutat ?n Pia?a Muzeului unde se afl? ?n prezent.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. ?n st?nga imaginii, plan ?ndep?rtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. ?n plan frontal, pe col?, Palatul Rhédey (Pia?a Unirii - strada Napoca), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 16. ?n forma ei actual?, cl?direa este opera arhitectului Lajos Pákey (secolul 18). ?n centrul imaginii, Palatul Jósika. Fost? re?edin?? clujean? a principilor Transilvaniei (secolul 16), Palatul Jósika a fost ref?cut, ?n stil neoclasicist ?i supra?n?l?at la mijlocul secolului 19 de c?tre guvernatorul provinciei, János Jósika.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul sud-vestic. Gravur? de secol 19 (autor neidentificat).
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Vedere aerian?. ?n imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) ?n construc?ie (1963).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul nord-estic, la intersec?ie cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n imagine, Biserica Lutheran? (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829 dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy) ?i Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la ?nceputul secolului 19). Fotografie realizat? din turnul Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. O dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la ?nceputul secOLULUI 20, parte a corso-ului clujean. ?n partea dreapt? a imaginii, cl?direa veche a Prim?riei construit? ?n stil neorenascentist (1843-1845) dup? proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul cl?dirii se poate vedea vechea stem? a ora?ului.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. ?n dreapta imaginii, plan ?ndep?rtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a func?ionat mai mult de o jum?tate de secol o cafenea literar? a ora?ului.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. Detaliu.
		Biserica franciscan? (Pia?a Muzeului) Biserica franciscan? (Pia?a Muzeului). Biserica a fost proiectat? ?n stil romanic t?rziu ?i gotic, construit? ?ntre anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse ?n timpul primei invazii a t?tarilor. ?ntre 1728-1738 biserica a fost renovat? ?n stil baroc.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. Parcul Operei. ?n plan frontal cl?direa Teatrului Na?ional Lucian Blaga. Vedere din turnul Catedralei Ortodoxe.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu. Vedere dinspre strada Regele Ferdinand. ?n imagine, fragment din latura nordic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul la intersec?ia cu strada Croitorilor.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Comer? stradal.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Vedere aerian? de ansamblu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Detaliu.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura estic?. ?n plan frontal, Palatul de Justi?ie situat la intersec?ia Pie?ei Avram Iancu cu Calea Doroban?ilor. A fost construit ?n perioada 1898-1902, ?n stil eclectic, dup? planurile arhitectului Gyula Wagner. Cl?direa a fost catalogat? drept monument istoric ?i de arhitectur?. ?n ea func?ioneaz? Tribunalul ?i Curtea de Apel Cluj.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n plan frontal, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891) ?i Hotel Central, construit la ?nceputul secolului 19) ?i o parte a Palatului Banffy (construit, ?n stil baroc, ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann).
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul, latura de vest. Pia?a de alimente.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul, latura de vest. Pia?a de alimente.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura estic?. ?n imagine, Palatul de Finan?e (construit ?n 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich M?tz) ?i parte a Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului ?i Clujului (ridicat ?n 1887 ca sediu al Administra?iei Domeniilor Forestiere. Dup? finalizarea lucr?rilor de construc?ie a Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca (1930), edificiul a fost donat de statul rom?n Bisericii Ortodoxe Rom?ne).
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Detaliu
		Pia?a Lucian Blaga Pia?a Lucian Blaga. ?n plan ?ndep?rtat, statuia Sf?ntul Gheorghe (omor?nd balaurul), o copie a statuii Sf?ntul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizat? ?n anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). ?n anul 1960 stauia a fost mutat? ?n fa?a Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kog?lniceanu).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. T?rg de produse agricole.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, vedere dinspre latura vestic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Detaliu.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite ?n stil gotic ?n Cluj-Napoca. ?ncep?nd cu secolul 18, ?n jurul bisericii se contruiesc o serie de cl?diri, pr?v?lii, pe care parohia le ?nchiria asigur?ndu-?i ?n acest fel venituri. Odat? cu sistematizarea Pie?ei Centrale, ?n 1890, aceste cl?diri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica ?ntre ele.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic? ?i col?ul laturii estice. ?n plan ?ndep?rtat, st?nga imaginii, Biserica Lutheran? (construit? ?ntre anii 1816-1829 dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy). ?n dreapta imaginii, pe col?, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891), construit la ?nceputul secolului 19.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul sud-vestic. ?n imagine cl?dirile situate la intersec?ia Pie?ei Unirii cu strada Universit??ii. Cele dou? construc?ii au fost ridicate la ?nceputul secolului 20 ?n stil Secession. Cl?direa din dreapta imaginii a fost ridicat? de Sebestyén Dávid ?ntre anii 1912-1913 dup? planurile arhitec?ilor Kórmán Aladár ?i Ullmann Gyula; imobilul dispunea de apartamente pentru ?nchiriat. Parterul ad?poste?te, de decenii, libr?ria Universit??ii. Cl?direa al?turat? a fost ridicat? de c?tre Kolozsvári Takarékpénztár és Hitelbank [Banca de Credit ?i Economii Cluj], ast?zi cl?direa sucursalei locale a B?ncii Na?ionale. ?n anul 1920 cl?direa a ad?postit Erdélyi Szépmíves Céh [Breasla Arti?tilor Plastici Ardeleni].
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Case din perioada renascentist? cu podul deschis. Reproducere fotografic? realizat? dup?o pictur? semnat? Sárdi István (1870).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. ?n imagine, plan apropiat, Monumentul ofi?erilor sovietici amplasat dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial. ?n plan secund, Catedrala Ortodox? ridicat? ?n deceniul 1920-1930. Poart? hramul Adormirea Maicii Domnului. ?n anul 1973 a devenit catedral? arhiepiscopal?.
		Pia?a Lucian Blaga Pia?a Lucian Blaga. ?n prim-plan, statuia Sf?ntul Gheorghe (omor?nd balaurul), o copie a statuii Sf?ntul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizat? ?n anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). ?n anul 1960 stauia a fost mutat? ?n fa?a Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kog?lniceanu).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul nord-estic, la intersec?ie cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n imagine, Biserica Lutheran? (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829 dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy) ?i Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la ?nceputul secolului 19).
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Detaliu
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Detaliu dinainte de reamenajarea, ?n 1960, a pie?ei.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. Procesiune religioas? (25 iunie 1935).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, vedere spre latura estic?, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989 (Magyar utca - Kossuth Lajos-utca - Bulevardul Lenin). ?n st?nga imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia (1872-1891) ?i Palatul Banffy (construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n plan frontal, Obeliscul Karolina ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. ?n 1898, Obeliscul a fost mutat ?n Pia?a Muzeului unde se afl? ?n prezent.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. Detaliu_Palatul Wass, construit ?n secolul 17 ?i modernizat ?n secolul 19. Cl?direa prezint? o ?mbinare de a stilurilor arhitecturale renascentiste, clasiciste ?i rococo.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Fotografie dup? o pictur? ?n ulei (autor necunoscut). Detaliu.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura sudic?. ?n imagine este surprins, ?n contextul sistematiz?rii pie?ei centrale (1890), momentul demol?rii cl?dirilor ce ?nconjurau biserica ?i pe care parohia le ?nchiria ca spa?ii comerciale.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, vedere din turnul Hotelului Continental (Hotel New York). ?n st?nga imaginii, latura sudic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. ?n plan apropiat, statuia ecvestr? a lui Mihai Viteazul realizat? de sculptorul Marius Butunoiu ?n anul 1976. ?n plan secund, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit ?n 1963.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Detaliu
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic? ?i col?ul laturii estice. ?n plan ?ndep?rtat, st?nga imaginii, Biserica Lutheran? (construit? ?ntre anii 1816-1829 dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy). ?n dreapta imaginii, pe col?, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia (1872-1891) ?i Hotel Central, construit la ?nceputul secolului 19.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu. V?nz?tor de castane.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. Gravur? de secol 19 (autor neidentificat).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. Procesiune religioas? (25 iunie 1935).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul nord-estic, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n st?nga imaginii, Biserica Lutheran? (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829, dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy). ?n dreapta imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la ?nceputul secolului 19).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. ?n st?nga imaginii, parte a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail ?i grupul statuar Matia Corvin.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, vedere dinspre latura nord-vestic?. ?n centrul imaginii, Obeliscul Karolina ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. ?n 1898, obeliscul a fost mutat ?n Pia?a Muzeului (Karolina tér) unde se afl? p?n? ?n prezent.
		Palatul Rhédey (Pia?a Unirii) Palatul Rhédey (Pia?a Unirii - strada Napoca), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 16. ?n forma ei actual?, cl?direa este opera arhitectului Lajos Pákey (secolul 18). La sf?r?itul secolului 18, palatul a g?zduit o prim? institu?ie maghiar? de teatru din ora?ul Cluj. Pe frontispiciul imobilului (partea st?ng?) se g?seste blazonul lui Rhédey ?i semnul coroanei de nobil cu nou? perle vizibile, ?nsemnul rangului de conte.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura estic?.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul la intersec?ia cu strada Croitorilor. ?n st?nga jos, cl?direa din cap?tul estic al pie?ei construit? ?n 1830 ?i care a ad?postit sala de scrim? a ora?ului. Dup? 1867, la etajul cl?dirii, a fost amenajat Muzeul istoric "1848". Dup? Primul R?zboi Mondial, cl?direa a g?zduit Muzeul Etnografic Rom?n. Cl?direa a fost demolat? ?n 1930 cu ocazia reamenaj?rii pie?ei.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul nord-vestic. Vedere spre strada Memorandumului.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n plan frontal Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891) construit la ?nceputul secolului 19.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Vedere spre Bulevardul Eroilor. ?n centrul imaginii, parte a Obeliscului Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Obeliscul a fost construit dup? planurile profesorului Nagy Sámuel ?i ale me?terului constructor Winkler Gy?rgy. Amplasat ini?ial ?n actuala Pia?a a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, ?n 1898, ?n Pia?a Muzeului.
		Pia?a Muzeului Pia?a Muzeului, vedere ?nspre Biserica Franciscan?. Biserica a fost proiectat? ?n stil romanic t?rziu ?i gotic, construit? ?ntre anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse ?n timpul primei invazii a t?tarilor. ?ntre 1728-1738 biserica a fost renovat? ?n stil baroc.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, vedere dinspre latura nordic?, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura estic?. ?n plan ?ndep?rtat, Palatul de Finan?e (construit ?n 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich M?tz) ?i Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului ?i Clujului (ridicat ?n 1887 ca sediu al Administra?iei Domeniilor Forestiere).
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. ?n imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit ?n 1963.
		Pia?a Muzeului Pia?a Muzeului, vedere ?nspre Biserica Franciscan? proiectat? ?n stil romanic t?rziu ?i gotic ?i construit? ?ntre anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse ?n timpul primei invazii a t?tarilor. ?ntre 1728-1738 biserica a fost renovat? ?n stil baroc. ?n fa?a Bisericii, Obeliscul Karolina, ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Obeliscul a fost construit dup? planurile profesorului Nagy Sámuel ?i ale me?terului constructor Winkler Gy?rgy. Amplasat ini?ial ?n actuala Pia?a a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, ?n 1898, ?n Pia?a Muzeului.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. Detaliu_col?ul Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail. Zi de t?rg.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), unul dintre cele mai valoroase monumente arhitectonice construite ?n stil gotic ?n Cluj-Napoca. ?ncep?nd cu secolul 18, ?n jurul bisericii se contruiesc o serie de cl?diri, pr?v?lii, pe care parohia le ?nchiria asigur?ndu-?i ?n acest fel venituri. Odat? cu sistematizarea Pie?ei Centrale, ?n 1890, aceste cl?diri au fost demolate, sub presiunea opiniei publice, pentru a nu mai ascunde biserica ?ntre ele. ?n imagine surprins? etapa construirii turnului ?n stil neogotic (1837 - 1860).
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura sudic?. Demonstra?ie acrobatic?.?n dreapta imaginii, parte a cl?dirii Teatrului Na?ional "Lucian Blaga".
		Pia?a Unirii. Palatul Bánffy Pia?a Unirii, latura estic?. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?. ?n partea dreapt?, cl?dirile Statusului Romano-Catolic, construite "?n oglind?", la sf?r?itul secolului 19, ?n stil eclectic, dup? planurile arhitectului Alpár Ignatz.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul nord-estic, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n plan frontal, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la ?nceputul secolului 19) ?i Palatul Bánffy considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania (ridicat ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann). ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Detaliu - lucr?ri de reamenajare a pie?ei (1930).
		Pia?a ?tefan cel Mare Pia?a ?tefan cel Mare. ?n plan ?ndep?rtat, Cazarma Sf?ntul Gheorghe (azi Comandamentul Corpului 4 de Armat? "Transilvania").
		Pia?a Unirii. Bastionul din prima incint? a cet??ii. Pia?a Unirii. Bastionul din prima incint? a cet??ii, ulterior ?nchisoare ?i depozit de alimente.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. ?n dreapta imaginii, plan ?ndep?rtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a func?ionat mai mult de o jum?tate de secol o cafenea literar? a ora?ului.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sud-estic?. Vedere spre Bulevardul Eroilor devenit, la ?nceputul sec. 20, parte a corso-ului clujean o dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?. ?n partea dreapt?, cl?dirile Statusului Romano-Catolic, construite "?n oglind?", la sf?r?itul secolului 19, ?n stil eclectic, dup? planurile arhitectului Alpár Ignatz.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. Palatul Bánffy - considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Vedere spre Bulevardul Eroilor. ?n centrul imaginii, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Obeliscul a fost construit dup? planurile profesorului Nagy Sámuel ?i ale me?terului constructor Winkler Gy?rgy. Amplasat ini?ial ?n actuala Pia?a a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, ?n 1898, ?n Pia?a Muzeului.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. Procesiune religioas? (25 iunie 1935).
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n plan frontal Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891) ?i Hotel Central, construit la ?nceputul secolului 19. ?n dreapta, Palatul Bánffy, considerat cea mai reprezentativ? construc?ie ?n stil baroc din Transilvania. A fost construit ?ntre anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. ?ncep?nd cu anul 1956, cl?direa ad?poste?te colec?iile Muzeului de Art?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. Vedere aerian?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic? ?i col?ul laturii estice. ?n plan ?ndep?rtat, st?nga imaginii, Biserica Lutheran? (construit? ?ntre anii 1816-1829 dup? planurile Winkler Gy?rgy). Frontal, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891) ?i Hotel Central, construit la ?nceputul secolului 19.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. Agent de circula?ie.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul nord-estic, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n st?nga imaginii, Biserica Lutheran? (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829, dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy). ?n dreapta imaginii, Hotel Melody (fostul Hotel Pannónia, construit la ?nceputul secolului 19).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul nord-estic, la intersec?ia cu Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n plan frontal, Biserica Lutheran? (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829, dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. ?n imagine surprins? activitatea de asfaltare a pie?ei (1936).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic? ?i col?ul laturii estice. ?n plan ?ndep?rtat, st?nga imaginii, Biserica Lutheran? (construit? ?ntre anii 1816-1829 dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy). ?n dreapta imaginii, pe col?, Hotel Melody, fostul Hotel Pannónia (1872-1891), construit la ?nceputul secolului 19.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. Zi de t?rg.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul, latura de vest. Pia?a de alimente.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul, latura de vest. Pia?a de alimente.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. Procesiune religioas? (25 iunie 1935).
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul la intersec?ia cu strada Croitorilor. Detaliu.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu, latura estic?. ?n imagine, Palatul de Finan?e (construit ?n 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich M?tz) ?i parte a Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului ?i Clujului (ridicat ?n 1887 ca sediu al Administra?iei Domeniilor Forestiere. Dup? finalizarea lucr?rilor de construc?ie a Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca (1930), edificiul a fost donat de statul rom?n Bisericii Ortodoxe Rom?ne).
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. Detaliu - ?n imagine, casa aflat? ?n centrul pie?ei, demolat? ?n 1960 cu ocazia reamenaj?rii acesteia.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. Detaliu.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul la intersec?ia cu strada Croitorilor. ?n imagine, cl?direa din cap?tul estic al pie?ei construit? ?n 1830 ?i care a ad?postit sala de scrim? a ora?ului. Dup? 1867, la etajul cl?dirii, a fost amenajat Muzeul istoric "1848". Dup? Primul R?zboi Mondial, cl?direa a g?zduit Muzeul Etnografic Rom?n. Cl?direa a fost demolat? ?n 1930 cu ocazia reamenaj?rii pie?ei.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul la intersec?ia cu strada Croitorilor. Detaliu.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. Zi de t?rg.
		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii), latura sudic?. Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n 1837 s-a ?nceput ridicarea actualului turn cu ceas, ?n stilul neogotic (finalizat ?n 1860). Turnul a r?mas ?i ast?zi cel mai ?nalt turn de biseric? din Rom?nia.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. Detaliu_col?ul Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail.
		Pia?a ?tefan cel Mare Pia?a ?tefan cel Mare. Zi de t?rg.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul la intersec?ia cu strada David Ferencz.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura nordic?. ?n centrul imaginii, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n imagine Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail. ?n st?nga imaginii Obeliscul Karolina ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul, latura de vest. Pia?a de alimente.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Vedere spre Bulevardul Eroilor. ?n centrul imaginii, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail. ?N st?nga imaginii, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Fotografie realizat? dup? o gravur? de secol 19 (autor neidentificat).
		Cluj-Napoca, planul ora?ului Cluj-Napoca, planul ora?ului (1735).
		Planul ora?ului Cluj (secolul 18) Planul ora?ului Cluj ?n secolul 18. Apud. Jakab Elek, Kolozsvár t?rténetének világosító rajzai, I-II, Budapest, 1888.
		Cluj-Napoca, planul ora?ului (1691) Cluj-Napoca, planul ora?ului (1691) [apud Szabo T. Attila, Kolozsvár települése a XIX. század végéig, Kolozsvár, 1946, p.7]
		R?ul Some?ul Mic Cluj-Napoca, malul r?ului Some?ul Mic. Detaliu.
		Pres? de tipar (Tipografia Szent Bonaventura, 1906-1948) Pres? de tipar de la ?nceputul secolului 20. A apar?inut tipografiei Szent Bonaventura care a func?ionat ?n incinta m?n?stirii franciscane din Pia?a Muzeului (1906-1948).
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situat? sub Dealul Cet??uia, pe malul r?ului Some?ul Mic. ?n imagine, vechea moar? de ap? situat? pe malul st?ng al r?ului.
		R?ul Some?ul Mic Cluj-Napoca, malul r?ului Some?ul Mic. Detaliu.
		R?ul Some?ul Mic Cluj-Napoca, malul r?ului Some?ul Mic. Detaliu.
		Podul peste r?ul Some?ul Mic (strada Regele Ferdinand) Podul peste r?ul Some?ul Mic (strada Regele Ferdinand).
		R?ul Some?ul Mic Cluj-Napoca, malul r?ului Some?ul Mic. Detaliu.
		R?ul Some?ul Mic (reprezentare cartografic?; secolul 18) R?ul Some?ul Mic (reprezentare cartografic?; secolul 18).
		Podul peste r?ul Some?ul Mic (strada Regele Ferdinand) Podul peste r?ul Some?ul Mic (strada Regele Ferdinand).
		R?ul Some?ul Mic Cluj-Napoca, malul r?ului Some?ul Mic. Detaliu.
		R?ul Some?ul Mic R?ul Some?ul Mic. Barajul ?i moara veche.
		Podul peste r?ul Some?ul Mic (strada Regele Ferdinand) Podul peste r?ul Some?ul Mic, vedere dinspre Pia?a Mihai Viteazul spre strada Horea. ?n plan ?ndep?rtat Palatul Elian (construit ?n 1891 ?n stil Secession - Sezession, Art Deco, Jugendstil).
		Spitalul Militar de Urgen?? Dr. Constantin Papilian (strada Gen. Traian Mo?oiu) Spitalul Militar de Urgen?? Dr. Constantin Papilian (strada Gen. Traian Mo?oiu).
		Clinica Pediatrie I Axente Iancu (Calea Mo?ilor) Clinica Pediatrie I Axente Iancu (Calea Mo?ilor). Catedra Pediatrie a fost ?nfiin?at? ?n anul 1919 de c?tre profesorul Titu Gane, prin transformarea Clinicii Infantile ?n baza de ?nv???m?nt universitar ?i postuniversitar. Fotografie realizat? dup? o carte po?tal? din perioada interbelic?.
		Clinica Medical? 1 (strada Clinicilor) Clinica Medical? 1 (strada Clinicilor). Ini?ial, Spitalul Karolina (Karolina országos kórház). Cl?direa a fost construit? la sf?r?itul secolului 19 (1888) dup? planurile arhitectului Hauszmann Alajos.
		Spitalul Clinic de Adul?i Cluj-Napoca (strada Constan?a) Spitalul Clinic de Adul?i Cluj-Napoca (strada Constan?a). La sf?r?itul anilor 1930 cl?direa a ad?postit Országos Társadalombiztosító Intézet [Institutul Na?ional de Asigur?ri Sociale].
		Sanatoriul Dr. Cozmutza (Dealul Cet??uia) Sanatoriul Dr. Cozmutza (Dealul Cet??uia) construit ?n anul 1920.
		Strada Virgil Fulicea Strada Virgil Fulicea. ?n st?nga imaginii, Casa Matia Corvin, ini?ial Casa Stefan Kolb, unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectur? din Cluj. Construit? ?n secolul 15, casa ?n care s-a n?scut regele Ungariei Matia Corvinul (1458-1490), este unicul edificiu clujean dat?nd din perioada goticului t?rziu ?i a Rena?terii.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste r?ul Some?ul Mic.
		Strada Napoca Strada Napoca. Detaliu.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu la intersec?ia cu strada Baba Novac. ?n plan ?ndep?rtat, parte a zidului de ap?rare a vechii cet??i.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii, latura estic?. ?n plan ?ndep?rtat, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordic?. Detaliu.
		Strada Mamaia Strada Mamaia. Podul peste r?ul Some?ul Mic.
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n imagine, Biserica iezuit?, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). ?n st?nga imaginii, plan ?ndep?rtat, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii).
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n imagine, Biserica iezuit?, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n anul 1776 ?mp?r?teasa Maria Tereza a transferat biserica ?n proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poart? hramul Sfintei Treimi. ?n dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Strada Horea Strada Horea. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n imagine, Biserica iezuit?, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n anul 1776 ?mp?r?teasa Maria Tereza a transferat biserica ?n proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poart? hramul Sfintei Treimi. ?n plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744, ca semn de recuno?tin?? pentru ocrotirea adus? Clujului ?n perioada ultimei mari epidemii de cium?. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordic?. ?n imagine, Biserica Lutheran? (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829, dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy).
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand. Detaliu, cl?direa b?ncii "Economul" (1886-1945), prima institu?ie financiar-bancar? rom?neasc? din Cluj.
		Strada Petru Maior Strada Petru Maior.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului. ?n plan ?ndep?rtat, turnul neogotic al Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Calea Doroban?ilor Calea Doroban?ilor la 1870.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordic?. ?n imagine, Biserica Lutheran? (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829, dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy).
		Strada Regele Ferdinand Stada Regele Ferdinand.
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n st?nga imaginii, Biserica iezuit?, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n plan frontal, cl?direa Universit??ii Babe?-Bolyai construit? in anul 1872 pe locul in care a func?ionat Colegiul Iezuit din secolul 16. Monumentul din fa?a celor dou? edificii este statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Republicii Strada Republicii. Detaliu. Bloc de locuin?e.
		Strada Napoca Strada Napoca, vedere dinspre Bulevardul Eroilor. ?n st?nga imaginii, pe col?, construc?ia impozant? a Hotelului New York (ulterior, Hotel Continental), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a func?ionat mai mult de o jum?tate de secol o cafenea literar? a ora?ului. ?n dreapta imaginii, col?ul sudic al Palatului Rhédey, opera arhitectului Lajos Pákey (secolul 18). La sf?r?itul secolului 18, palatul a g?zduit o prim? institu?ie maghiar? de teatru din ora?ul Cluj.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Cluj-Napoca dup? bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine dup? bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n imagine, Biserica iezuit?, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n anul 1776 ?mp?r?teasa Maria Tereza a transferat biserica ?n proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poart? hramul Sfintei Treimi.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului, latura sudic?. ?n imagine, ?n plan secund, schela ridicat? ?n jurul turnului neogotic al Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail, turn construit ?ntre anii 1837 ?i 1860.
		Cluj-Napoca dup? bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine dup? bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordic?. ?n imagine, Biserica Unitarian? (construit? ?n stil baroc, cu elemente rococo ?i neoclasiciste, ?ntre anii 1791-1796, dup? planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. ?n partea st?ng? a imaginii, cl?direa veche a Prim?riei construit? ?n stil neorenascentist (1843-1845) dup? proiectul arhitectului Anton Kagerbauer. Pe frontispiciul cl?dirii se poate vedea vechea stem? a ora?ului.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu, una din cele mai vechi str?zi ale Clujului, este men?ionat? ?n documentele medievale ca Platea Luporum (Uli?a Lupilor). ?n st?nga imaginii, Palatul Teleki construit ?ntre 1790-1795 dup? planurile arhitectului Joseph Leder. Apar?ine barocului t?rziu, cu unele elemente de clasicism. ?n plan ?ndep?rtat, Biserica Reformat?-Calvin? construit? ?ntre anii 1486-1510.
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii la intersec?ia cu strada Mihail Kog?lnceanu. ?n imagine, plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). ?n spate, cl?direa Convictus nobilium sau Casa Piari?tilor care a servit drept internat pentru studen?ii Colegiului Iezuit, apoi (din 1773) ai Colegiului Piarist din Cluj.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, vedere dinspre Pia?a Unirii.
		Strada Republicii Strada Republicii. Detaliu. Cl?direa din imagine g?zduie?te sediul filialei Cluj a Academiei Rom?ne.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului. ?n imagine surprins? activitatea de asfaltare a str?zii (1936).
		Strada Tipografiei Strada Tipografiei. ?n st?nga imaginii, fragmente din zidul de ap?rare al vechii cet??i.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu, una din cele mai vechi str?zi ale Clujului, este men?ionat? ?n documentele medievale ca Platea Luporum (Uli?a Lupilor). ?n st?nga imaginii, cl?direa cu dou? etaje, Liceul Teoretic Báthory István, fostul Colegiu iezuit (fondat ?n 1579 de principele ?tefan Báthory). ?ncep?nd cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o institu?ie universtar? cu facultate de drept ?i de medicin?. Cl?direa actual? a liceului a fost construit? ?ntre anii 1817 ?i 1821, dup? proiectele inginerului Friedrich Thallinger. ?n continuare, cl?direa Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piari?tilor (1773), construit? ?n stil baroc.
		Strada Avram Iancu Strada Avram Iancu. ?n plan frontal, sediul Facult??ii de Drept a Universit??ii Babe?-Bolyai, cl?dire constrit? la ?nceputul secolului 20 (1910).
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Calea Doroban?ilor Calea Doroban?ilor la 1887.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. Zi de t?rg.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu, una din cele mai vechi str?zi ale Clujului, este men?ionat? ?n documentele medievale ca Platea Luporum (Uli?a Lupilor). ?n dreapta imaginii, cl?direa Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piari?tilor (1773), construit? ?n stil baroc. ?n continuare, Liceul Teoretic Báthory István, fostul Colegiu iezuit (fondat ?n 1579 de principele ?tefan Báthory). ?ncep?nd cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o institu?ie universtar? cu facultate de drept ?i de medicin?. Cl?direa actual? a liceului a fost construit? ?ntre anii 1817 ?i 1821, dup? proiectele inginerului Friedrich Thallinger.
		Calea Mo?ilor Calea Mo?ilor. ?n imagine, cl?direa care ad?poste?te, ast?zi, Liceul de coregrafie.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura sudic?. Detaliu.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989. Una dintre principalele artere care str?bate centrul ora?ului de la est la vest.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu, una din cele mai vechi str?zi ale Clujului, este men?ionat? ?n documentele medievale ca Platea Luporum (Uli?a Lupilor). ?n plan ?ndep?rtat, Biserica Reformat?-Calvin? construit? ?ntre anii 1486-1510.
		Strada Republicii Strada Republicii. Detaliu. Cl?direa din imagine g?zduie?te sediul filialei Cluj a Academiei Rom?ne.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste r?ul Some?ul Mic.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordic?. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand. ?n dreapta imaginii, Palatul Babos construit la sf?r?itul secolului 19, ?n stil neogotic. A g?zduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh.
		Strada Mihail Kog?lniceanu Strada Mihail Kog?lniceanu, una din cele mai vechi str?zi ale Clujului, este men?ionat? ?n documentele medievale ca Platea Luporum (Uli?a Lupilor). ?n dreapta imaginii, cl?direa Convictus Nobilium (internatul Colegiului iezuit), ulterior Casa Piari?tilor (1773), construit? ?n stil baroc. ?n continuare, Liceul Teoretic Báthory István, fostul Colegiu iezuit (fondat ?n 1579 de principele ?tefan Báthory). ?ncep?nd cu 1773 edificiul a fost sediul Liceului Academic Piarist, o institu?ie universtar? cu facultate de drept ?i de medicin?. Cl?direa actual? a liceului a fost construit? ?ntre anii 1817 ?i 1821, dup? proiectele inginerului Friedrich Thallinger.
		Strada Avram Iancu Strada Avram Iancu. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, vedere dinspre Pia?a Unirii.
		Cluj-Napoca dup? bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine dup? bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Strada Horea Strada Horea. ?n dreapta imaginii se poate vedea cl?direa g?rii.
		Strada Dávid Ferenc Strada Dávid Ferenc. Detaliu - la intersec?ia cu Pia?a Mihai Viteazul.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste r?ul Some?ul Mic.
		Strada Napoca Strada Napoca, vedere dinspre Bulevardul Eroilor. ?n st?nga imaginii, pe col?, construc?ia impozant? a Hotelului New York (ulterior, Hotel Continental), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a func?ionat mai mult de o jum?tate de secol o cafenea literar? a ora?ului. ?n dreapta imaginii, col?ul sudic al Palatului Rhédey, opera arhitectului Lajos Pákey (secolul 18). La sf?r?itul secolului 18, palatul a g?zduit o prim? institu?ie maghiar? de teatru din ora?ul Cluj.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situat? sub Dealul Cet??uia, pe malul r?ului Some?ul Mic. Ansamblu de locuin?e construit dup? 1960.
		Strada George Bari?iu Strada George Bari?, fosta strada Morii. ?n imagine, cl?direa Facult??ii de Electrotehnic? a Universit??ii Tehnice, fosta ?coal? or??eneasc? de b?ie?i - Városi polgári fiú iskola.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului. Procesiune religioas? (25 iunie 1935).
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989 la intersec?ia cu strada Constan?a. ?n dreapta imaginii, Biserica Reformat?-Calvin? din Ora?ul de Jos denumit? ?i Biserica Reformat? cu dou? turnuri. A fost construit? ?ntre anii 1829 - 1879, ?n stil clasicist, dup? planurile arhitectului Georg Winkler.
		Aleea Sc?rilor Strada Sc?rilor. Detaliu.
		Calea Doroban?ilor Calea Doroban?ilor la 1870.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand. Detaliu, zona podului de fier peste r?ul Some?ul Mic (strada Regele Ferdinand). ?n imagine, Palatul Széki, cl?dire neogotic? ridicat? ?n anul 1893 de farmacistul ?i profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922).
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, vedere dinspre est. ?n partea dreapt?, Biserica Reformat?-Calvin? din Ora?ul de Jos denumit? ?i Biserica Reformat? cu dou? turnuri. A fost construit? ?ntre anii 1829 - 1879, ?n stil clasicist, dup? planurile arhitectului Georg Winkler. Sfin?irea bisericii a avut loc la 12 octombrie 1851. ?n centrul imaginii, ?n plan ?ndep?rtat, Turnul de Poart? (parte component? a fortifica?iilor ora?ului medieval) ridicat ?n secolele 15-16 ?i care a fost demolat ?n anul 1872.
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii, vedere dinspre Pia?a Unirii.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situat? sub Dealul Cet??uia, pe malul r?ului Some?ul Mic. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste r?ul Some?ul Mic. ?n dreapta imaginii, ?n plan apropiat, Palatul Babos (a g?zduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh), iar ?n plan dep?rtat Palatul Elian (construit ?n 1891 ?n stil Secession - Sezession, Art Deco, Jugendstil). ?n st?nga imaginii, parte din Palatul Berde (construit ?n acela?i stil arhitectonic, Secession, la sf?r?itul secolului 19).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. Zi de t?rg.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989. ?n st?nga imaginii, Biserica Unitarian? (construit? ?n stil baroc, cu elemente rococo ?i neoclasiciste, ?ntre anii 1791-1796, dup? planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. O dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la ?nceputul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordic?. ?n plan apropiat, Biserica Unitarian? (construit? ?n stil baroc, cu elemente rococo ?i neoclasiciste, ?ntre anii 1791-1796, dup? planurile arhitectului vienez Anton Türk). ?n plan ?ndep?rtat, Biserica Lutheran? (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829 dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy)
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989 la intersec?ia cu strada Regele Ferdinand. ?n plan apropiat, parte a Bisericii Lutherane (construit?, ?n stil baroc, ?ntre anii 1816-1829 dup? planurile arhitectului Winkler Gy?rgy). ?n plan ?ndep?rtat, turnul Bisericii Unitariene (construit? ?n stil baroc, cu elemente rococo ?i neoclasiciste, ?ntre anii 1791-1796, dup? planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. O dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la ?nceputul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n plan frontal, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia (70 de metri lungime ?i o ?n?l?ime maxim? de aproape 80 de metri). Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. O dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la ?nceputul secolului 20, parte a corso-ului clujean. ?n prim-plan, Catedrala Greco-Catolic? cu hramul Schimbarea la Fa??. Edificiul a fost ridicat ?n stil baroc ?n anii 1775-1779 de Ordinul Romano-Catolic al Fra?ilor Minori Conventuali dup? planurile arhitectului Kitner Francisc. Biserica a fost donat? Bisericii Rom?ne Unite cu Roma ?n anul 1924 de c?tre Sf?ntul Scaun, pentru a servi drept catedral? a Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situat? sub Dealul Cet??uia, pe malul r?ului Some?ul Mic. Detaliu.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului.
		Strada Avram Iancu Strada Avram Iancu. Detaliu - parte a zidului de ap?rare a vechii cet??i.
		Strada Horea Strada Horea. Detaliu.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand, podul peste r?ul Some?ul Mic. ?n dreapta imaginii, Palatul Berde (construit ?n stil Secession, la sf?r?itul secolului 19).
		Cluj-Napoca dup? bombardamentele din 1944 Cluj-Napoca, imagine dup? bombardamentele din 1944. Detaliu.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. O dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la ?nceputul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordic?. ?n plan apropiat, ?n partea st?ng?, Biserica Unitarian? (construit? ?n stil baroc, cu elemente rococo ?i neoclasiciste, ?ntre anii 1791-1796, dup? planurile arhitectului vienez Anton Türk). ?n plan ?ndep?rtat, Turnul de Poart? (parte component? a fortifica?iilor ora?ului medieval) ridicat ?n secolele 15-16 ?i care a fost demolat ?n anul 1872.
		Calea Doroban?ilor Calea Doroban?ilor. Liceul pentru Deficien?i de Vedere (construit ?ntre 1913-1925).
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. O dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la ?nceputul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situat? sub Dealul Cet??uia, pe malul r?ului Some?ul Mic. Ansamblu de locuin?e construit dup? 1960.
		Strada Victor Babe? Strada Victor Babe?.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. Detaliu. Magazinul de Stat "Fierul" S.A.
		Bulevardul 21 Decembrie 1989 Bulevardul 21 Decembrie 1989, latura nordic?. ?n imagine, Biserica Unitarian? (construit? ?n stil baroc, cu elemente rococo ?i neoclasiciste, ?ntre anii 1791-1796, dup? planurile arhitectului vienez Anton Türk).
		Strada Iuliu Maniu Strada Iuliu Maniu. ?n imagine, latura estic? a Bisericii Romno-Catolice Sf?ntul Mihail.
		Strada Republicii Strada Republicii. Detaliu.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. O dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la ?nceputul secolului 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada General Dragalina Strada General Dragalina, situat? sub Dealul Cet??uia, pe malul r?ului Some?ul Mic. Detaliu.
		Bulevardul Eroilor Bulevardul Eroilor, una din principalele str?zi comerciale ale ora?ului ?nc? din epoca medieval?. O dat? cu sistematizarea ?i extinderea Pie?ei Unirii, Bulevardul Eroilor a devenit, la ?nceputul sec. 20, parte a corso-ului clujean.
		Strada Memorandumului Strada Memorandumului. ?n plan ?ndep?rtat, turnul neogotic al Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail.
		Strada Regele Ferdinand Strada Regele Ferdinand.
		Strada Dávid Ferenc Strada Dávid Ferenc. Detaliu - la intersec?ia cu Pia?a Mihai Viteazul.
		Calea Mo?ilor Calea Mo?ilor. ?n imagine, cl?direa care a ad?postit Cazarma de jandarmi.
		Strada Avram Iancu Strada Avram Iancu. ?n plan frontal, Liceul Teoretic Gheorghe ?incai (construc?ie ridicat? ?n anul 1902).
		Strada Arge? Strada Arge?. Detaliu.
		Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kog?lniceanu) Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kog?lniceanu). Cl?direa a fost construit? dup? planurile lui Antal Alf?ldi (1804-1821). Teatrul maghiar a func?ionat ?n aceast? cl?dire ?ntre 1821 ?i 1906. Edificiul a fost demolat ?n anul 1934.
		Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kog?lniceanu) Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kog?lniceanu). Cl?direa a fost construit? dup? planurile lui Antal Alf?ldi (1804-1821). Teatrul maghiar a func?ionat ?n aceast? cl?dire ?ntre 1821 ?i 1906. Edificiul a fost demolat ?n anul 1934.
		Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu) Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu). Cl?direa a fost construit?, ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner pe locul fostei pie?e de lemne a ora?ului. Edificiul, destinat ini?ial Teatrului Na?ional Maghiar, a fost inaugurat ?n data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului ?i al Operei Rom?ne clujene.
		Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kog?lniceanu) Primul teatru maghiar din Cluj-Napoca (strada Mihail Kog?lniceanu). Cl?direa a fost construit? dup? planurile lui Antal Alf?ldi (1804-1821). Teatrul maghiar a func?ionat ?n aceast? cl?dire ?ntre 1821 ?i 1906. Edificiul a fost demolat ?n anul 1934.
		Teatrul Maghiar de Var? (strada Emil Isac) Teatrul Maghiar de Var? (strada Emil Isac), cl?dire construit? ?n anul 1874 dup? proiectul arhitectului Henrich Zimmermann. Construc?ia a fost ?nlocuit?, ?n 1910, cu o cl?dire nou?, stil Secession, care g?zduie?te ?i ast?zi Teatrul Maghiar de Stat.
		Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu) Teatrul Na?ional Lucian Blaga (Pia?a Avram Iancu). Cl?direa a fost construit?, ?n stil baroc-rococo, ?ntre anii 1904 ?i 1906, de celebra firm? a arhitec?ilor Hermann Helmer ?i Ferdinand Fellner pe locul fostei pie?e de lemne a ora?ului. Edificiul, destinat ini?ial Teatrului Na?ional Maghiar, a fost inaugurat ?n data de 8 septembrie 1906. Din 1919 este sediul Teatrului ?i al Operei Rom?ne clujene.
		Universitatea Tehnic? Cluj-Napoca (strada Emil Isac) Universitatea Tehnic? Cluj-Napoca (sediul din strada Emil Isac). ?n imagine, surprins momentul construc?iei actualului edificiu (1887).
		Academia de Muzic? Gheorghe Dima (strada I.C. Br?tianu) Academia de Muzic? Gheorghe Dima (strada I.C. Br?tianu). Construit? ?n 1930, cl?direa a ad?postit, ini?ial, Academia Teologic? a Bisericii Rom?ne Unite din Cluj (p?n? ?n 1949).
		Institutul de ?nv??am?nt Agronomic Cluj-M?n??tur Institutul de ?nv??am?nt Agronomic Cluj-M?n??tur, ?nfiin?at ?n anul 1869, una dintre cele mai vechi ?coli superioare de agricultur? din Europa.
		Universitatea Tehnic? Cluj-Napoca (strada Emil Isac) Universitatea Tehnic? Cluj-Napoca (sediul din strada Emil Isac). ?n imagine, surprins momentul construc?iei actualului edificiu (1887).
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Ora?ul Cluj-Napoca, vedere panoramic?.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?. Detaliu. Biserica Romano Catolic? Sf?ntul Mihail. Turnul neogotic construit ?n anul 1859.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului. Detaliu, zona podului de fier peste r?ul Some?ul Mic (strada Regele Ferdinand). ?n imagine, Palatul Széki, cl?dire neogotic? ridicat? ?n anul 1893 de farmacistul ?i profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922).
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?. Ast?zi, zona cartierului Grigorescu ?i a Parcului Victor Babe?. ?n plan ?ndep?rtat, Biserica Romano-Catolic? Calvaria (strada Prim?verii).
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului de pe Dealul Cet??uia.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?. ?n imagine, vechea cetate a Clujului ?nconjurat? de zidurile de ap?rare (demolate ?n secolul 19). ?n plan apropiat, de la st?nga la dreapta: Biserica Franciscan? (Pia?a Muzeului), Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) ?i Biserica Romano-Catolic? a Iezui?ilor (strada Universit??ii). ?n plan ?ndep?rtat, Biserica Reformat? Central? (strada Mihail Kog?lniceanu). Fotografie dup? o gravur? de la ?nceputul secolului 19.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului. Detaliu, zona podului de fier peste r?ul Some?ul Mic (strada Regele Ferdinand). ?n imagine, Palatul Széki, cl?dire neogotic? ridicat? ?n anul 1893 de farmacistul ?i profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922). ?n construc?ie, Palatul Babos (a g?zduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh).
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?. Podul de peste r?ul Some?. ?n imagine, ?n plan frontal, Palatul Elian (construit ?n anul 1891 ?n stil Secession). ?n partea dreapt? a imaginii, cl?direa ?n construc?ie, Palatul Babos (a g?zduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh).
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului. Gravur? (autor neidentificat).
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului. Gravur? (autor neidentificat).
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?. ?n imagine, o parte a zidurilor de ap?rare ale cet??ii medievale prev?zute cu turnuri (bastioane), 20 la num?r, care erau ?ntre?inute, pe timp de pace ?i ap?rate, pe timp de r?zboi, de bresle me?te?ug?re?ti, al c?ror nume ?l ?i purtau. Fortifica?iile au fost ridicate, ?n mai multe etape, ?ncep?nd din secolele 10-11 ?i finalizate la sf?r?itul secolului 16. ?n anul 1820 ?ncepe d?r?marea oficial? a turnurilor ?i zidurilor ora?ului, opera?iune ?ncheiat? ?n 1896. Fotografie dup? o gravur? de la ?nceputul secolului 19.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Ora?ul Cluj-Napoca, vedere panoramic?. ?n imagine, cl?dirile de pe malul r?ului Some?.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului dinspre Biserica Romano-Catolic? Calvaria (cartierul M?n??tur).
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic?.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.
		Cluj-Napoca, vedere panoramic? Cluj-Napoca, vedere panoramic? asupra centrului ora?ului.