Lista subiecte

A-L M-Z

Monumente

		Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Amvonul baroc, construit ?ntre anii 1740-1750 de c?tre me?terii Nachtigall Janos ?i Schuchbauer Antal.
		Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989) Biserica Romano-Catolic? Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). ?n imagine se poate vedea impozantul portal baroc care str?juie?te intrarea ?n biseric? din anul 1899, an ?n care a fost adus din fa?a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). Portalul, cu grupul statuar Sf?ntul Mihail, a fost realizat de K?nig János la cererea bisericii catolice, ?n amintirea epidemiei de cium? din anii 1738-1742.
		Biserica Romano-Catolic? Szent Erzsébet (cartierul Some?eni) Biserica Romano-Catolic? cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Some?eni). A fost construit? ?n secolul 13 dup? invazia t?tar? ?i reconstruit? ?n forma actual? la 1530 de Mikola László. ?n imagine, altarul principal dat?nd din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László ?i ?nchinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Biserica Romano-Catolic? a Piari?tilor (strada Universit??ii) Biserica Piari?tilor (strada Universit??ii), ini?ial Biserica Iezui?ilor, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n anul 1776 ?mp?r?teasa Maria Tereza a transferat biserica ?n proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poart? hramul Sfintei Treimi. ?n dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Portal baroc (Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail) Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii). ?n imagine se poate vedea impozantul portal baroc care a str?juit intrarea ?n biseric? p?n? ?n anul 1899, an ?n care a fost mutat ?n fa?a Bisericii Romano-Catolice Sfin?ii Petru ?i Pavel (Bulevardul 21 Decembrie 1989). Portalul, cu grupul statuar Sf?ntul Mihail, a fost realizat, ?n 1747, de K?nig János la cererea bisericii catolice, ?n amintirea epidemiei de cium? din anii 1738-1742.
		Biserica Romano-Catolic? Szent Erzsébet (cartierul Some?eni) Biserica Romano-Catolic? ?nchinat? Sfintei Elisabeta (cartierul Some?eni). A fost construit? ?n secolul 13 dup? invazia t?tar? ?i reconstruit? ?n forma actual? la 1530 de Mikola László. Fotografie realizat? dup? o carte po?tal? de ?nceput de secol 20.
		Biserica Romano-Catolic? Szent Erzsébet (cartierul Some?eni) Biserica Romano-Catolic? cu hramul Sfintei Elisabeta (cartierul Some?eni). A fost construit? ?n secolul 13 dup? invazia t?tar? ?i reconstruit? ?n forma actual? la 1530 de Mikola László. ?n imagine, altarul principal dat?nd din 1807, pictat de pictorul ardelean sas Berginan László ?i ?nchinat Sfintei Elisabeta (Szent Erzsébet).
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Hotel Napoca (strada Octavian Goga) Hotel Napoca (strada Octavian Goga) a fost construit ?n anul 1970 pe malul r?ului Some?ul Mic, ?n imediata apropiere a parcului ?i stadionului, dup? un proiect care a fost premiat de Uniunea Arhitec?ilor. ?n plan apropiat, grupul statuar Horea, Clo?ca ?i Cri?an realizat de sculptorul Ion Vlasiu (1974).
		Grupul statuar ?coala Ardelean? (strada Mihail Kog?lniceanu) Grupul statuar ?coala Ardelean? (strada Mihail Kog?lniceanu), oper? a sculptorului Romul Ladea, a fost dezvelit ?n data de 30 iunie 1973. Personalit??ile reprezentate sunt c?rturarii Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe ?incai (1754-1816) ?i Petru Maior (1756-1821). Grupul statuar este situat ?n dreptul intr?rii principale a Universit??ii Babe?-Bolyai.
		Monumentul Glorie osta?ilor rom?ni (Pia?a Avram Iancu) Monumentul Glorie osta?ilor rom?ni (Pia?a Avram Iancu), opera sculptorului Radu Aftenie. Lucrarea a fost amplasat? ?n spatele Catedralei Ortodoxe, dup? 1990, ?n locul monumentului ?nchinat osta?ilor sovietici.
		Bustul lui Emil Racovi?? (strada Clinicilor) Bustul lui Emil Racovi?? (strada Clinicilor), sculptat ?n bronz, este opera sculptorului Virgil Fulicea. Monumentul, amplasat ?n fa?a Institutului de Speologie - institu?ie de cercetare fondat? de savantul Emil Racovi?? - a fost dezvelit ?n anul 1957.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia Lupa Capitolina (Bulevardul Eroilor) Statuia Lupa Capitolina (Bulevardul Eroilor) este o copie a Lupei Capitolina din Roma, d?ruit? ?n anul 1921 de municipalitatea din Roma ora?ului Cluj, ca simbol al latinit??ii. Soclul monumentului a fost prev?zut cu un basorelief al ?mp?ratului Traian, lucrare executat? ?n bronz de sculptorul Ettore Ferrari (1849-1930), ?i cu inscrip?ia ALLA CITT? DI CLVJ, ROMA MADRE, MCMXXI.
		Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii) Grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (Pia?a Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezent?nd un bastion al zidului cet??ii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestr? a regelui Matia Corvin, ?n fa?a c?reia sunt plasate alte 4 statui (de la st?nga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timi?; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei ?i Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Obeliscul Karolina (Pia?a Unirii) Obeliscul Karolina ?n Pia?a Unirii (?nainte de 1898). Este cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Obeliscul a fost construit dup? planurile profesorului Nagy Sámuel ?i ale me?terului constructor Winkler Gy?rgy. Amplasat ini?ial ?n actuala Pia?? a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, ?n 1898, ?n Pia?a Muzeului unde se afl? ?i ?n prezent.
		Monumentul Memorandi?tilor (Bulevardul Eroilor) Monumentul Memorandi?tilor (Bulevardul Eroilor) a fost ridicat ?n anul 1994. Monumentul aminte?te de procesul Memorandi?tilor din mai 1894 intentat celor 21 de autori ai Memorandumului ?naintat cur?ii de la Viena, pentru drepturile rom?nilor.
		Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul) Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizat? ?n manier? ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc ?n anul 1976.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia Fecioarei Maria (strada Universit??ii) Statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), amplasat? ini?ial ?n fa?a Bisericii Romano-Catolice a Piari?tilor (strada Universit??ii). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis, ?n anul 1744, la finele ultimei mari epidemii de cium?. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 1902) Grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezent?nd un bastion al zidului cet??ii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestr? a regelui Matia Corvin, ?n fa?a c?reia sunt plasate alte 4 statui (de la st?nga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timi?; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei ?i Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Monumentul Glorie osta?ilor rom?ni (Pia?a Avram Iancu) Monumentul Glorie osta?ilor rom?ni (Pia?a Avram Iancu), opera sculptorului Radu Aftenie. Lucrarea a fost amplasat? ?n spatele Catedralei Ortodoxe, dup? 1990, ?n locul monumentului ?nchinat osta?ilor sovietici.
		Statuia Reginei Elisabeta Statuia Reginei Ungariei, Elisabeta (1854-1898), so?ia ?mp?ratului Franz Joseph I al Austriei. Carte po?tal?.
		Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul) Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizat? ?n manier? ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc ?n anul 1976.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia Sf?ntului Gheorghe (omor?nd balaurul) Statuia Sf?ntul Gheorghe (omor?nd balaurul), o copie a Statuii Sf?ntul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizat? ?n anul 1904 de Kalman Lux (1880-1961). Statuia a fost amplasat?, ?n jurul anului 1900, ?n Pia?a Sf?ntul Gheorghe (Pia?a Lucian Blaga). ?n anul 1960 a fost mutat? ?n fa?a Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kog?lniceanu).
		Bustul lui Lucian Blaga (Pia?a Lucian Blaga) Bustul lui Lucian Blaga (Pia?a Lucian Blaga), opera sculptorului Eugen Gocan (1970). Monumentul este amplasat ?n fa?a Bibliotecii Centrale Universitare.
		Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii) Grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (Pia?a Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezent?nd un bastion al zidului cet??ii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestr? a regelui Matia Corvin, ?n fa?a c?reia sunt plasate alte 4 statui (de la st?nga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timi?; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei ?i Báthory István, voievodul Transilvaniei.
		Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 1902) Grupul statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903). Momentul finaliz?rii soclului pentru grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Proiectul, reprezent?nd un bastion al zidului cet??ii Cluj, a fost realizat de arhitectul Pákey Lajos.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Ceremonia dezvelirii grupului statuar Matia Corvin (Pia?a Unirii, 12 octombrie 1902) Pia?a Unirii, moment festiv prilejuit de dezvelirea grupului statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900). Fotografie realizat? de fra?ii Dunky, fotografi ai Cur?ii Imperiale Austro-Ungare.
		Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul) Statuia lui Mihai Viteazul (Pia?a Mihai Viteazul), opera sculptorului Marius Butunoiu realizat? ?n manier? ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc ?n anul 1976.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n imagine, latura sudic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Pia?a Muzeului Pia?a Muzeului, vedere ?nspre Biserica Franciscan? proiectat? ?n stil romanic t?rziu ?i gotic ?i construit? ?ntre anii 1260-1290 pe locul unei mai vechi biserici romano-catolice distruse ?n timpul primei invazii a t?tarilor. ?ntre 1728-1738 biserica a fost renovat? ?n stil baroc. ?n fa?a Bisericii, Obeliscul Karolina, ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Obeliscul a fost construit dup? planurile profesorului Nagy Sámuel ?i ale me?terului constructor Winkler Gy?rgy. Amplasat ini?ial ?n actuala Pia?a a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, ?n 1898, ?n Pia?a Muzeului.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, vedere din turnul Hotelului Continental (Hotel New York). ?n st?nga imaginii, latura sudic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Vedere spre Bulevardul Eroilor. ?n centrul imaginii, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail. ?N st?nga imaginii, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Fotografie realizat? dup? o gravur? de secol 19 (autor neidentificat).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Vedere spre Bulevardul Eroilor. ?n centrul imaginii, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Obeliscul a fost construit dup? planurile profesorului Nagy Sámuel ?i ale me?terului constructor Winkler Gy?rgy. Amplasat ini?ial ?n actuala Pia?a a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, ?n 1898, ?n Pia?a Muzeului.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, vedere dinspre latura nord-vestic?. ?n centrul imaginii, Obeliscul Karolina ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. ?n 1898, obeliscul a fost mutat ?n Pia?a Muzeului (Karolina tér) unde se afl? p?n? ?n prezent.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. ?n plan apropiat, statuia ecvestr? a lui Mihai Viteazul realizat? de sculptorul Marius Butunoiu ?n anul 1976. ?n plan secund, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit ?n 1963.
		Pia?a Lucian Blaga Pia?a Lucian Blaga. ?n prim-plan, statuia Sf?ntul Gheorghe (omor?nd balaurul), o copie a statuii Sf?ntul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizat? ?n anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). ?n anul 1960 stauia a fost mutat? ?n fa?a Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kog?lniceanu).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n st?nga imaginii, latura sudic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. ?n st?nga imaginii, parte a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail ?i grupul statuar Matia Corvin.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura sudic?. Vedere spre Bulevardul Eroilor. ?n centrul imaginii, parte a Obeliscului Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i a ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Obeliscul a fost construit dup? planurile profesorului Nagy Sámuel ?i ale me?terului constructor Winkler Gy?rgy. Amplasat ini?ial ?n actuala Pia?a a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, ?n 1898, ?n Pia?a Muzeului.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. ?n imagine, plan apropiat, Monumentul ofi?erilor sovietici amplasat dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial. ?n plan secund, Catedrala Ortodox? ridicat? ?n deceniul 1920-1930. Poart? hramul Adormirea Maicii Domnului. ?n anul 1973 a devenit catedral? arhiepiscopal?.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. ?n imagine, plan apropiat, Monumentul Tanchi?tilor Sovietici amplasat dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial ?n spatele Catedralei Ortodoxe.
		Pia?a Lucian Blaga Pia?a Lucian Blaga. ?n plan ?ndep?rtat, statuia Sf?ntul Gheorghe (omor?nd balaurul), o copie a statuii Sf?ntul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizat? ?n anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). ?n anul 1960 stauia a fost mutat? ?n fa?a Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kog?lniceanu).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n plan frontal, Obeliscul Karolina ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. ?n 1898, Obeliscul a fost mutat ?n Pia?a Muzeului unde se afl? ?n prezent.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura estic?. ?n imagine, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail, considerat? a fi unul dintre cele mai impozante edificii gotice din Rom?nia. Construc?ia bisericii s-a desf??urat, cu intermiten?e, ?ntre anii 1316 ?i 1487. ?n plan apropiat, Obeliscul Karolina, cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. Fotografie realizat? dup? o gravur? de secol 19 (autor neidentificat).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. ?n imagine, ?n plan ?ndep?rtat, Hotel Continental (Hotel New York), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. La parterul hotelului a func?ionat mai mult de o jum?tate de secol o cafenea literar? a ora?ului. ?n plan apropiat, grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expozi?ia Mondial? de la Paris (1900).
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. ?n imagine, Catedrala Ortodox? ridicat? ?n deceniul 1920-1930. Poart? hramul Adormirea Maicii Domnului. ?n anul 1973 a devenit catedral? arhiepiscopal?. ?n fa?a l?ca?ului, statuia lui Avram Iancu, amplasat? ?n pia?? dup? 1990.
		Pia?a Avram Iancu Pia?a Avram Iancu. ?n imagine, plan apropiat, Monumentul ofi?erilor (eroilor) sovietici amplasat dup? cel de-al Doilea R?zboi Mondial ?n fa?a Catedralei Ortodoxe.
		Pia?a Mihai Viteazul Pia?a Mihai Viteazul. ?n imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit ?n 1963. ?n plan apropiat, Statuia lui Mihai Viteazul, opera sculptorului Marius Butunoiu realizat? ?n manier? ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc ?n anul 1976.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n imagine, latura estic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n imagine Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail. ?n st?nga imaginii Obeliscul Karolina ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, latura vestic?. ?n plan frontal, Obeliscul Karolina ridicat ?n 1831, ?n onoarea ?mp?ratului Francisc I ?i al ?mp?r?tesei Carolina Augusta care vizitaser? Clujul ?n vara anului 1817. ?n 1898, Obeliscul a fost mutat ?n Pia?a Muzeului unde se afl? ?n prezent.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii, col?ul sud-vestic. Vedere din turnul Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail. ?n plan frontal, cl?dirile situate la intersec?ia Pie?ei Unirii cu strada Universit??ii, ridicate la ?nceputul secolului 20 ?n stil Secession. ?n dreapta imaginii, Hotel Continental (Hotel New York), construit ?n stil eclectic la ?nceputul secolului 20, sub ?ndrumarea arhitectului Pakey Lajos. ?n centrul imaginii, grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (1458-1490), opera sculptorului Fadrusz János.
		Pia?a Unirii Pia?a Unirii. ?n imagine, latura sudic? a Bisericii Romano-Catolice Sf?ntul Mihail construit? ?n stil gotic ?ntre anii 1316 ?i 1487 ?i grupul statuar ?nchinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902), oper? a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903).
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n imagine, Biserica iezuit?, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n anul 1776 ?mp?r?teasa Maria Tereza a transferat biserica ?n proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poart? hramul Sfintei Treimi. ?n dreapta imaginii, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii la intersec?ia cu strada Mihail Kog?lnceanu. ?n imagine, plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). ?n spate, cl?direa Convictus nobilium sau Casa Piari?tilor care a servit drept internat pentru studen?ii Colegiului Iezuit, apoi (din 1773) ai Colegiului Piarist din Cluj.
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n st?nga imaginii, Biserica iezuit?, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n plan frontal, cl?direa Universit??ii Babe?-Bolyai construit? in anul 1872 pe locul in care a func?ionat Colegiul Iezuit din secolul 16. Monumentul din fa?a celor dou? edificii este statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n imagine, Biserica iezuit?, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei), realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789). ?n st?nga imaginii, plan ?ndep?rtat, Biserica Romano-Catolic? Sf?ntul Mihail (Pia?a Unirii).
		Strada Universit??ii Strada Universit??ii. ?n imagine, Biserica iezuit?, primul edificiu ecleziastic ?n stil baroc din Transilvania (construit? ?ntre anii 1718 - 1724). ?n anul 1776 ?mp?r?teasa Maria Tereza a transferat biserica ?n proprietatea Ordinului Piarist. Biserica poart? hramul Sfintei Treimi. ?n plan apropiat, statuia Fecioarei Maria (Statuia Ciumei). Monumentul a fost ridicat la cererea guvernatorului Anton Kornis ?n anul 1744, ca semn de recuno?tin?? pentru ocrotirea adus? Clujului ?n perioada ultimei mari epidemii de cium?. Statuia a fost realizat? ?n stil baroc de c?tre sculptorul austriac Anton Schuchbauer (1719-1789).