SearchTitluriAutoriLista subiecteListă cronologicăTitluri recente

A-B Bi Bis-Bă C Ca Cas-Cl Clu-Co D De-F Fa-G Gr-I In-L Li-M Mă-P Pa Pal-Pi Pia-Pl Pla-Pr R-S Sp-St Sta-Str Str Str-T Te-U Uz-Ş
Titlu: Academia de Muzică Gheorghe Dima (strada I.C. Brătianu)
Descriere: Academia de Muzică Gheorghe Dima (strada I.C. Brătianu). Construită în 1930, clădirea a adăpostit, iniţial, Academia Teologică a Bisericii Române Unite din Cluj (până în 1949).
Titlu: Aleea Scărilor
Descriere: Strada Scărilor. Detaliu.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15. În plan secund, Biserica Reformată-Calvină sau Biserica Reformată Centrală (strada Mihail Kogălniceanu), unul dintre cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania construită între anii 1486-1510.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac)
Descriere: Bastionul Croitorilor (strada Baba Novac) este unul din puţinele turnuri de fortificaţie care au făcut parte din vechea cetate a Clujului. Bastionul reprezintă colţul de Sud-Est al cetăţii medievale ridicate începând cu secolul 15.
Titlu: Bastionul Lăcătuşilor (strada Tipografiei)
Descriere: Bastionul Lăcătuşilor(strada Tipografiei). Edificiul a fost construit în anul 1574 în cadrul celei de-a doua incinte medievale de apărare a oraşului. La sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20 a fost folosit de pompieri pentru supravegherea oraşului, de aici provenind şi numele uzual: Turnul Pompierilor. După ce a încetat a mai fi folosit ca punct de observare a incendiilor, turnul a găzduit Muzeul Pompierilor.
Titlu: Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa)
Descriere: Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) şi parte din zidul de apărare a cetăţii (secolele 15-16).
Titlu: Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa)
Descriere: Bastionul Pantofarilor (strada Potaissa) şi parte din zidul de apărare a cetăţii (secolele 15-16).
Titlu: Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj (strada Mihail Kogălniceanu)
Descriere: Biblioteca Academiei Române, filiala Cluj (strada Mihail Kogălniceanu) a luat fiinţă în anul 1950 prin concentarea mai multor biblioteci vechi ale Transilvaniei. Clădirea care adăposteşte această instituţie a fost construită în anul 1976 după proiectele întocmite de Institutul de Construcţii şi Proiectări Cluj-Napoca.
Titlu: Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga)
Descriere: Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga) construită între anii 1906 - 1908 după planurile arhitecţilor Gergely Kálmán şi Korb Flóris Nandor.
Titlu: Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga)
Descriere: Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga (Piaţa Lucian Blaga) construită între anii 1906 - 1908 după planurile arhitecţilor Gergely Kálmán şi Korb Flóris Nandor.