Titlu: Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului)
Descriere: Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserica franciscană (construită între anii 1260-1290) a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu Sala Mátyás.

Titlu: Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului)
Descriere: Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserica franciscană (construită între anii 1260-1290) a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu Refectoriul.

Titlu: Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului)
Descriere: Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserica franciscană (construită între anii 1260-1290) a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu din curtea interioară.

Titlu: Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului)
Descriere: Mănăstirea franciscană (Piaţa Muzeului). În 1442, cu sprijinul guvernatorului Ioan de Hunedoara, lângă biserica franciscană (construită între anii 1260-1290) a fost ridicată o mănăstire transformată, ulterior, în şcoală (unitariană din 1568, iezuită între anii 1693 şi 1725). În perioada anilor 1906 - 1948 în mănăstire a funcţionat tipografia Sfântul Bonaventura. Detaliu din curtea interioară.

Titlu: Mănăstirea greco-catolică Macrina (strada Crizantemelor)
Descriere: Mănăstirea Macrina a maicilor greco-catolice baziliene (strada Crizantemelor) din cartierul Gheorgheni (construcţia datează din anul 1991).

Titlu: Obeliscul Karolina (Piaţa Unirii)
Descriere: Obeliscul Karolina în Piaţa Unirii (înainte de 1898). Este cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi a împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţa a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului.

Titlu: Obeliscul Karolina (Piaţa Unirii)
Descriere: Obeliscul Karolina în Piaţa Unirii (înainte de 1898). Este cel mai vechi monument laic al Clujului. A fost ridicat în 1831, în onoarea împăratului Francisc I şi al împărătesei Carolina Augusta care vizitaseră Clujul în vara anului 1817. Obeliscul a fost construit după planurile profesorului Nagy Sámuel şi ale meşterului constructor Winkler György. Amplasat iniţial în actuala Piaţă a Unirii, Obeliscul Karolina a fost mutat, în 1898, în Piaţa Muzeului unde se află şi în prezent.

Titlu: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Descriere: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.

Titlu: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Descriere: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.

Titlu: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Descriere: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.

Titlu: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Descriere: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.

Titlu: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Descriere: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii), detaliu din curtea interioară. Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.

Titlu: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Descriere: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.

Titlu: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Descriere: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.

Titlu: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii)
Descriere: Palatul Bánffy (Piaţa Unirii). Considerat cea mai reprezentativă construcţie în stil baroc din Transilvania. A fost construit între anii 1774-1786, opera arhitectului german Johann Eberhard Blaumann. Începând cu anul 1956, clădirea adăposteşte colecţiile Muzeului de Artă.

Titlu: Palatul Elian (strada Horea)
Descriere: Palatul Elian (strada Horea), construit în 1891 în stil Secession. În dreapta, în plan secund, Palatul Széki (strada Regele Ferdinand), clădire neogotică, ridicată pe malul râului Someşul Mic, în anul 1893, de farmacistul şi profesorul universitar Széki Tibor (arhitect Samu Pecz, 1854-1922).

Titlu: Palatul Elian (strada Horea)
Descriere: Palatul Elian (strada Horea), construit în 1891 în stil Secession.

Titlu: Palatul Jósika (Piaţa Unirii)
Descriere: Palatul Jósika (Piaţa Unirii). Fostă reşedinţă clujeană a principilor Transilvaniei (secolul 16), Palatul Jósika a fost refăcut, în stil neoclasicist şi supraînălţat la mijlocul secolului 19 de către guvernatorul provinciei, János Jósika. De-a lungul timpului clădirea a adăpostit Cazinoul maghiar din Cluj, Tabla Regească (1880-1902), Palatul de Justiţie, Curtea de Apel şi Biblioteca Facultăţii de Medicină.

Titlu: Palatul Poştei (strada Regele Ferdinand)
Descriere: Palatul Poştei (strada Rgele Ferdinand). Clădirea a fost construită în anul 1898 după planurile arhitectului maghiar Ray Rezső Vilmos.