 | | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Central | | Descriere: | Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. Lacul a fost amenajat în perioada administrării parcului de către Societatea pentru Promenadă (1866 - 1886). | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Central | | Descriere: | Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. Lacul a fost amenajat în perioada administrării parcului de către Societatea pentru Promenadă (1866-1886). În plan secund, Cafe Restaurant Chiosc construit în anii 1870. | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Central | | Descriere: | Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. Lacul a fost amenajat în perioada administrării parcului de către Societatea pentru Promenadă (1866 - 1886). | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Central | | Descriere: | Parcul Central, vedere panoramică. Detaliu. | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Central | | Descriere: | Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. Detaliu_fântâna arteziană. | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Central | | Descriere: | Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Central | | Descriere: | Parcul Central. Activitatea de amenajare a parcului central al oraşului a început în anul 1812. | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic) | | Descriere: | Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu în aer liber din România, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiinţă în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678. | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic) | | Descriere: | Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu în aer liber din România, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiinţă în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678. | |
|
 | | | Titlu: | Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic) | | Descriere: | Parcul Etnografic Romulus Vuia (Aleea Muzeului Etnografic), secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Primul muzeu în aer liber din România, Parcul Etnografic Romulus Vuia a luat fiinţă în 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din 1678. Detali_Biserica de lemn din Cizer (Sălaj, 1773). | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Abator | | Descriere: | Piaţa Abator. Ansamblu de blocuri de locuinţe construite în anii 1960 - 1970. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În stânga imaginii, Catedrala Ortodoxă construită în deceniul 1920-1930. În dreapta imaginii, clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În plan frontal, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În stânga imaginii, Catedrala Ortodoxă construită în deceniul 1920-1930. În dreapta imaginii, clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În plan frontal, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu. În imagine, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală. În faţa lăcaşului, statuia lui Avram Iancu, amplasată în piaţă după 1990. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura sudică. În partea stângă, Palatul de Justiţie situat la intersecţia Pieţei Avram Iancu cu Calea Dorobanţilor. A fost construit în perioada 1898-1902, în stil eclectic, după planurile arhitectului Gyula Wagner. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric şi de arhitectură. În ea funcţionează Tribunalul şi Curtea de Apel Cluj. În partea dreaptă, Teatrul Naţional Lucian Blaga construit în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu. În dreapta imaginii, în plan îndepărtat, Teatrul Naţional Lucian Blaga. Carte poştală. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul Tanchiştilor Sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial în spatele Catedralei Ortodoxe. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul ofiţerilor (eroilor) sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial în faţa Catedralei Ortodoxe. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura vestică. În imagine Casa Armatei (Casa ofiţerilor). | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura estică. Vedere spre Calea Dorobanţilor. În partea dreaptă, Palatul de Justiţie construit în perioada 1898-1902, în stil eclectic, după planurile arhitectului Gyula Wagner. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric şi de arhitectură. În ea funcţionează Tribunalul şi Curtea de Apel Cluj. În partea stângă, parte a Palatului de Finanţe construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu. Parcul Operei. În plan frontal clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga. Clădirea a fost construită, în stil baroc-rococo, între anii 1904 şi 1906, de celebra firmă a arhitecţilor Hermann Helmer şi Ferdinand Fellner pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, vedere panoramică. În imagine, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura estică. În imagine, Palatul de Finanţe (construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz) şi parte a Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului (ridicat în 1887 ca sediu al Administraţiei Domeniilor Forestiere. După finalizarea lucrărilor de construcţie a Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca (1930), edificiul a fost donat de statul român Bisericii Ortodoxe Române). | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura estică. În imagine, Palatul de Finanţe (construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz) şi parte a Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului (ridicat în 1887 ca sediu al Administraţiei Domeniilor Forestiere. După finalizarea lucrărilor de construcţie a Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca (1930), edificiul a fost donat de statul român Bisericii Ortodoxe Române). | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura sudică. Demonstraţie acrobatică.În dreapta imaginii, parte a clădirii Teatrului Naţional "Lucian Blaga". | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura estică. În plan îndepărtat, Palatul de Finanţe (construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz) şi parte a Palatului Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului (ridicat în 1887 ca sediu al Administraţiei Domeniilor Forestiere). | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura estică. În plan îndepărtat, Palatul de Finanţe (construit în 1880 conform cu planurile definite de arhitectul Friedrich Mätz) şi Palatul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului (ridicat în 1887 ca sediu al Administraţiei Domeniilor Forestiere). | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu. În imagine, plan apropiat, Monumentul ofiţerilor sovietici amplasat după cel de-al Doilea Război Mondial. În plan secund, Catedrala Ortodoxă ridicată în deceniul 1920-1930. Poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. În anul 1973 a devenit catedrală arhiepiscopală. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura vestică. Detaliu. Mijloc de transport urban. | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, colţul nord-estic. În stânga imaginii, detaliu arhitectonic aparţinând Catedralei Ortodoxe (ridicată în deceniul 1920-1930). În dreapta imaginii, pe colţ, Palatul Regionalei de Căi Ferate, iniţial, Palatul EMKE construit, în 1890-1891, de Societatea Culturală a Maghiarilor din Transilvania (Erdélyi Magyar Közművelődési Egyesület) pe terenul contelui Bánffy György. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu, latura estică. În plan frontal, Palatul de Justiţie situat la intersecţia Pieţei Avram Iancu cu Calea Dorobanţilor. A fost construit în perioada 1898-1902, în stil eclectic, după planurile arhitectului Gyula Wagner. Clădirea a fost catalogată drept monument istoric şi de arhitectură. În ea funcţionează Tribunalul şi Curtea de Apel Cluj. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Avram Iancu | | Descriere: | Piaţa Avram Iancu. Parcul Operei. În plan frontal clădirea Teatrului Naţional Lucian Blaga. Vedere din turnul Catedralei Ortodoxe. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Lucian Blaga | | Descriere: | Piaţa Lucian Blaga. Detaliu_vedere dinspre Biblioteca Centrală Universitară spre strada Napoca. | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Lucian Blaga | | Descriere: | Piaţa Lucian Blaga. În plan îndepărtat, statuia Sfântul Gheorghe (omorând balaurul), o copie a statuii Sfântul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizată în anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). În anul 1960 stauia a fost mutată în faţa Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kogălniceanu). | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Lucian Blaga | | Descriere: | Piaţa Lucian Blaga. În prim-plan, statuia Sfântul Gheorghe (omorând balaurul), o copie a statuii Sfântul Gheorghe din Praga. Copia a fost realizată în anul 1904 de Kalman (Coloman) Lux (1880-1961). În anul 1960 stauia a fost mutată în faţa Bisericii Reformate Centrale (strada Mihail Kogălniceanu). | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. În imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963. În plan apropiat, Statuia lui Mihai Viteazul, opera sculptorului Marius Butunoiu realizată în manieră ronde-bosse. Ceremonia de dezvelire a statuii a avut loc în anul 1976. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul, latura nordică. În plan îndepărtat, Palatul Babos şi, vis-à-vis Palatul Széki, construcţii datând de la sfârşitul secolului 19. | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. În plan frontal, Palatul Baboş construit la sfârşitul secolului 19, în stil neogotic. A găzduit birourile Breslei Artelor Frumoase Ardelene – Erdély Szépmíves Céh. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. În imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963. | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. În plan apropiat, statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul realizată de sculptorul Marius Butunoiu în anul 1976. În plan secund, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963. | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. Vedere aeriană. În imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) în construcţie (1963). | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu - în imagine, casa aflată în centrul pieţei, demolată în 1960 cu ocazia reamenajării acesteia. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu dinainte de reamenajarea, în 1960, a pieţei. | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. În imagine, blocul cu cinematograful Republica (azi Cinema Florin Piersic) construit în 1963. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada Croitorilor. În imagine, clădirea din capătul estic al pieţei construită în 1830 şi care a adăpostit sala de scrimă a oraşului. După 1867, la etajul clădirii, a fost amenajat Muzeul istoric "1848". După Primul Război Mondial, clădirea a găzduit Muzeul Etnografic Român. Clădirea a fost demolată în 1930 cu ocazia reamenajării pieţei. | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu - lucrări de reamenajare a pieţei (1930). | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul, vedere dinspre latura estică. Piaţa de alimente. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada Croitorilor. Detaliu. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada Croitorilor. Detaliu. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul. Detaliu - în imagine, casa aflată în centrul pieţei, demolată în 1960 cu ocazia reamenajării acesteia. | |
|
 | | | Titlu: | Piaţa Mihai Viteazul | | Descriere: | Piaţa Mihai Viteazul la intersecţia cu strada Croitorilor. În stânga jos, clădirea din capătul estic al pieţei construită în 1830 şi care a adăpostit sala de scrimă a oraşului. După 1867, la etajul clădirii, a fost amenajat Muzeul istoric "1848". După Primul Război Mondial, clădirea a găzduit Muzeul Etnografic Român. Clădirea a fost demolată în 1930 cu ocazia reamenajării pieţei. | |
|
