| | |
|
| | |
|
| | |
|
| | |
|
| | Titlu: | Gara Cluj | Descriere: | Gara CFR Cluj. Construcţie modernă, alăturată vechii clădiri (1870), ridicată în anii '70 ai secolului 20. | |
|
| | Titlu: | Gara Cluj | Descriere: | Gara Cluj, construcţie inaugurată în anul 1870. | |
|
| | Titlu: | Gara Cluj | Descriere: | Gara Cluj. Inaugurarea liniei de cale ferată Oradea-Cluj la 7 septembrie 1870. Fotografie realizată după o gravură de secol 19. | |
|
| | Titlu: | Gara Cluj | Descriere: | Gara Cluj, construcţie inaugurată în anul 1870. | |
|
| | Titlu: | Gara Cluj | Descriere: | Gara Cluj, construcţie inaugurată în anul 1870. | |
|
| | Titlu: | Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii) | Descriere: | Grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (Piaţa Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în faţa căreia sunt plasate alte 4 statui (de la stânga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timiş; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei şi Báthory István, voievodul Transilvaniei. | |
|
| | Titlu: | Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii) | Descriere: | Grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (Piaţa Unirii) a fost dezvelit la 12 octombrie 1902. Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în faţa căreia sunt plasate alte 4 statui (de la stânga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timiş; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei şi Báthory István, voievodul Transilvaniei. | |
|
| | Titlu: | Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 1902) | Descriere: | Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii), operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903). Momentul finalizării soclului pentru grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Proiectul, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Cluj, a fost realizat de arhitectul Pákey Lajos. | |
|
| | Titlu: | Grupul statuar Matia Corvin (Piaţa Unirii, 1902) | Descriere: | Grupul statuar închinat regelui maghiar Matia Corvin (dezvelit la 12 octombrie 1902). Operă a sculptorului maghiar Fadrusz János (2.09.1858 – 28.10.1903) pentru care a primit Premiul I la Expoziţia Mondială de la Paris (1900). Arhitectul Pákey Lajos a realizat proiectul soclului statuii, reprezentând un bastion al zidului cetăţii Clujului. Monumentul este compus dintr-o statuie ecvestră a regelui Matia Corvin, în faţa căreia sunt plasate alte 4 statui (de la stânga spre dreapta): Kinizsi Pál, comitele de Timiş; Magyar Balázs, comandantul armatei de mercenari; Szapolyai István, viceregele Ungariei şi Báthory István, voievodul Transilvaniei. | |
|
| | Titlu: | Grupul statuar Şcoala Ardeleană (strada Mihail Kogălniceanu) | Descriere: | Grupul statuar Şcoala Ardeleană (strada Mihail Kogălniceanu), operă a sculptorului Romul Ladea, a fost dezvelit în data de 30 iunie 1973. Personalităţile reprezentate sunt cărturarii Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Şincai (1754-1816) şi Petru Maior (1756-1821). Grupul statuar este situat în dreptul intrării principale a Universităţii Babeş-Bolyai. | |
|
| | Titlu: | Grupul Şcolar de Protecţia Mediului (strada Horea) | Descriere: | Grupul Şcolar de Protecţia Mediului (strada Horea). Clădirea datează de la sfârşitul secolului 19 fiind amplasată în spatele Bisericii Reformate III şi a servit, iniţial, ca şi cămin sau "casă a iubirii" (szeretház) pentru copiii pastorilor şi învăţătorilor reformaţi. Instituţia a fost inaugurată în 1899. | |
|